Domenii strategice sau acţiuni strategice?
Pericolul "asumării unor domenii strategice" este mascarea neputinţei sau nepriceperii autorităţilor guvernamentale
În perioada 10-12
iulie 2013 autorităţile guvernamentale din România propuneau următoarele
„domenii prioritare” în ceea ce priveşte dezvoltarea cercetării-inovării până
în 2020 : transporturi, agro-alimentare, socio-economice, biotehnologii, ICT,
ştiinţa medicamentului, mediu, energie, materiale, sisteme inteligente,
sănătate, securitate, spaţiu...
Strategia se construieşte plecând de la realitate
către viziune şi nu de la viziune către realitate...
În ultimii 20+50 de ani, s-a tot plecat de la “o nouă
concepţie despre”, “o nouă viziune” şi s-a încercat înghesuirea forţată a
realităţii în anumite şabloane... Această eroare primară, elementară, atât de
profundă încât scapă oamenilor inteligenţi, a fost exersată în mod repetat şi
susţinut obţinându-se de fiecare dată o nouă degradare a realităţii de fapt.
“Viziunea CDI 2020” (1) este bine conturată
Cum poate fi condusă „realitatea de fapt” către „viziune”?
A- De ce este eronat ca “Asumarea, la nivel naţional,
a unui set de priorităţi strategice” (1) să privească “domenii ale CDI” în loc să privească
“direcţii de acţiune” (luând ca exemplu, de pildă, “Strategia Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă 2013-2020” (2)
și “Planul de acțiuni pe perioada 2013-2020 pentru implementarea Strategiei”
asociat).
De ce este contraindicat să dezvolţi în România o
strategie în cercetare-inovare plecând de la anumite domenii, pe care să le impui „de sus în jos”,
birocratic, de la nivelul guvernului?
A.0
Înainte de orice, în România este necesar un efort
susţinut mai mulţi ani de zile pentru:
- reconstrucţia atractivităţii pentru tineri a
carierelor de profesor şi cercetător;
- refacerea învăţământului superior în corelaţie cu
cercetarea-dezvoltarea, refacerea credibilităţii acestora;
- refacerea credibilităţii statului în domeniile
învăţământului şi cercetării (ca partener serios, care-şi respectă faptic
–sic!– angajamentele, pe termen lung).
Aceastea sunt condiţii prealabile pentru succesul
ORICĂREI strategii, trebuie incluse prioritar în orice strategie pentru ca
aceasta să aibă şanse de succes în România.
Mai mult decât atât, chiar dacă România ar fi într-o
situaţie normală (deci cu atât mai mult în situaţia în care se află) atunci ar
trebui:
(„EUROPE 2020. A strategy for smart, sustainable and inclusive growth”,
(3)
Flagship Initiative: "Innovation Union")
At national level, Member States will need:
– To reform national (and regional) R&D and
innovation systems to foster excellence and smart
specialisation, reinforce cooperation between
universities, research and business, implement joint
programming and enhance cross-border co-operation in
areas with EU value added and adjust national
funding procedures accordingly, to ensure the
diffusion of technology across the EU territory;
– To ensure a sufficient supply of science, maths and
engineering graduates and to focus school curricula
on creativity, innovation, and entrepreneurship;
– To prioritise knowledge expenditure, including by
using tax incentives and other financial instruments
to promote greater private R&D investments
La alin.2: “Să asigure un număr suficient de mare de
absolvenţi în ştiinţă, matematică şi inginerie, precum şi de a focaliza
programele şcolare către creativitate, inovare şi antreprenoriat”
A.1
Inovarea utilă apare acolo unde vrea sectorul privat,
nu unde vrea guvernul.
Invenţiile fertile apar acolo unde vor inventatorii/sectorul privat,
nu unde vrea guvernul.
Strategia trebuie să asigure sprijinul
cercetării-inovării acolo unde aceasta poate să apară, adică în realitatea ce
conţine produse inovative vândute, antreprenori şi inventatori de succes.
Evident, strategia trebuie să se contureze plecând de
la “inventatori-inovatori-cercetători”, “antreprenori-IMM-firme mari” şi “cooperarea
cu ţările UE şi cu UE”.
Este nu doar inutil, nu doar contraproductiv, este
chiar foarte periculos să se contureze strategia de cercetare – dezvoltare A
ROMÂNIEI plecând de la anumite domenii privilegiate (fie că este 1, fie că sunt
13+1 sau ... toate, sic!). UE identifică domenii prioritare pentru BANII
ALOCAŢI CENTRALIZAT DE UE, fiind evident că fiecare ţară îşi susţine propriile
domenii de interes din bugetul naţional (fie că domeniile se regăsesc fie că nu
se regăsesc în Strategia comună a UE). UE întăreşte mai întâi cercetarea (4)
A.2
Pentru a “crea sustenabil cererea odată cu oferta” în
cercetare-inovare sunt necesari foarte mulţi bani.
1% din PIB-ul României este mult prea puţin pentru a
“ridica” un sector economic inovativ (deci este ridicol de puţin faţă de cât
este necesar pentru 13 sectoare... sau pentru 2...)...
Strategiile bazate pe sprijin financiar masiv au un
prag minim de la care încep să dea roade. Acest prag poate fi depăşit de
industriile constructoare de maşini din Germania, de UE sau de industria
nucleară din Franţa, industria farmaceutică din Anglia, nu poate fi depăşit de
România.
IMM-uri care trăiesc din cercetare-dezvoltare?... Pe
lângă ce colos industrial?...
Ce poate face Ministerul Cercetării până în 2020? Să
hrănească intravenos 20-30 IMM-uri mai mult sau mai puţin “de casă”, care nu
pot supravieţui decât cu perfuzii permanente?
Există o mare diferenţă între subvenţionarea
cercetării “fundamentale” şi subvenţionarea inovării: cercetarea fundamentală
produce cunoaştere (inclusiv articole, publicaţii recunoscute internaţional)
produce inventatori şi inovatori, menţine calitatea ridicată a învăţământului
superior, hrăneşte cultura naţională şi conectează ţara la cunoaşterea
universală, susţine invenţiile şi inovaţiile, în timp ce inovarea produce doar
inovaţii CARE SE MĂSOARĂ DUPĂ UTILITATEA LOR, utilitate (sau... inutilitate)
care este vizibilă foarte rapid...
Susţinerea unor proiecte disparate din cele 13
“domenii strategice” nu înseamnă dezvoltare sustenabilă! Strategia este
necesară mai ales DUPĂ ce un om talentat sau un grup valoros au dezvoltat o
idee – atât pentru valorificarea practică a ideii cât mai ales pentru valorificarea
ulterioară a potenţialului creativ al persoanei sau grupului.
A.3
Primii 1% din PIB nu pot fi alocaţi direct pentru
inovare.
Primii 1% din PIB sunt insuficienţi pentru cercetarea
“fundamental-experimental-exploratorie” (pentru “cercetare-dezvoltare”).
“Pe şleau”:
- fără cercetători români sau fără cercetători
europeni loiali (cunoscuţi de cercetătorii români) care nu au parteneriate
privilegiate cu economia LOR naţională, marea majoritate a inventatorilor şi
inovatorilor români nu vor dezvolta idei viabile pe plan european sau
internaţional;
- fără un învăţământ superior ŞI o cercetare
fundamentală de calitate scade progresiv cantitatea şi calitatea absolvenţilor
din inginerie, dar şi a ... absolvenţilor de liceu! (vezi A.0). Dispare resursa critica - "tanarul cercetator, inovator, inventator"
A.4.
“Pilonul 2” al “Strategiei CDI (pentru România) 2020”
(din ref.1) specifică:
“Formarea cercetătorilor – prin doctorate,
postdoctorate, pregătire pe parcursul carierei – se concentrează în jurul unor
domenii strategice.”
De concentrat.. se poate concentra. Dar lăsaţi
cercetătorii înşişi să se concentreze asupra acestui aspect, observând ce se
întreprinde concret în România şi în UE. Renunţaţi la dirijism măcar acolo unde
este cel mai puţin nimerit...
Este evident că o mulţime suficient de mare de
cercetători vor lua un set de decizii în privinţa propriei lor cariere cu o
distribuţie mult mai bună decât decizia unor oficiali... Cercetătorii se vor
“concentra” mai eficient pentru că e vorba despre propriul lor destin. Este
vorba despre cercetători în devenire, nu despre elevi de clasa a XI-a sau a
XII-a.
A.5.
Avalanşa de noutăţi ştiinţifice şi tehnologice din
următorii 2-3 ani va face ridicole o parte din “opţiunile strategice pentru
domenii de cercetare” aşa cum se prezintă ele în 2013...
A.6.
Întâlnirea fericită dintre antreprenori de succes,
inventatori de geniu şi disponibilităţi financiare poate dezvolta exploziv
ORICE domeniu economic naţional... De ce nu industria uşoară sau construcţia de
utilaj petrolier? De ce nu turismul? De ce nu... educaţia on-line (sic!)???
B.
Ce argumente am putea găsi în favoarea ideii
dezvoltării strategiei de cercetare “pe domenii strategice”?
B.1. “Aşa face UE în toată UE” sau “Aşa recomandă UE”
“Fals” şi “Fals”
Nu se sugerează nicăieri că priorităţile din schema de
alocare a bugetului UE centralizat trebuie calchiate de ţările membre ! (2)
Mai mult decât atât - în documentul fundamental, cu
cea mai mare “greutate”, unde este definit “Horizon 2020”, în (3), este arătată
clar “misiunea la nivel naţional”... Vezi penultimul paragraf de la A.0...
Este “de bun simţ” că Germania, Franţa şi Italia au
domenii prioritare diferite şi că o parte dintre domeniile lor prioritare nici
nu sunt menţionate explicit în “Horizon 2020”...
Este evident că ţările europene dezvoltate sprijină
activ MARII LOR OPERATORI ECONOMICI, inclusiv în cercetare-inovare, nu doar
IMM-urile!...
B.2. “Resursele sunt puţine şi trebuie concentrate...”
Resursele nu sunt puţine, sunt foarte foarte puţine...
De aceea nu pot fi orientate simplist către nişte
domenii largi.
Ne pare rău domnilor din minister, aveţi de muncă.
Dacă se urmăreşte eficienţa sunt necesare analize şi
monitorizări punctuale, intervenţii chirurgicale, la nivel “micro”, din 6 în 6
luni...
B.3. “UE schimbă centrul de greutate (...) către
cercetarea aplicată cu rezultate vizibile...”
UE suplimentează fondurile pentru cercetare “fundamentală”!!!
În plus, UE adaugă câteva zeci de miliarde de euro pentru cercetare aplicativă
şi inovare...
A spune “UE schimbă centrul de greutate” înseamnă a
dezinforma maliţios...
Meritaţi replica “Nu se schimbă centrul de greutate
prin cine ştie ce erecţie asimetrică ci se dublează scula”...
Reţeta e bună şi pentru România! Alocăm 1.5% din PIB
pentru cercetare şi încă 1,5% pentru inovare (în loc de sub 0,5% per total)???
Dacă Franţa, care are un PIB mult mai mare, poate aloca 3% pentru cercetare –dezvoltare,
noi de ce nu putem?
Tocmai pentru că are un PIB mai mare? Sau pentru că-şi
construieşte autostrăzi mult mai ieftin??????
C.
Strategia generală pentru cercetare-inovare trebuie să
integreze dinamic (în funcţie de rezultatele de etapă şi de răspunsul
societăţii) o structură flexibilă de strategii, programe generale şi programe
speciale, inclusiv pentru:
- ridicarea învăţământului superior în mod corelat cu
susţinerea cercetării-dezvoltării
- creşterea numărului absolvenţilor ciclurilor
“master” şi “doctorat” simultan cu ridicarea calităţii şi a nivelului de
exigenţă în învăţământ, implicând o proporţie cât mai mare dintre studenţi în activităţi
de cercetare-dezvoltare
- creşterea atractivităţii pentru tineri a carierelor
din învăţământ şi cercetare atât prin angajamentul pe termen lung de a nu
limita direct sau indirect nivelul veniturilor directe (aceleaşi criterii de
plată ca şi ale cercetătorilor consacraţi) cât şi prin programe speciale (de la
plata unor vizite ştiinţifice la susţinerea familiilor de tineri, de la burse
de excelenţă la susţinerea poli-calificării pentru ieşire din şomaj, etc.)
- continuitatea excelenţei în cercetarea
fundamental-experimentală şi aplicativă, cu condiţionarea finanţării de
participarea la proiectele de cercetare a unui număr mult mai mare de tineri
(doctoranzi dar şi masteranzi sau studenţi) pe lângă cercetătorii cu rezultate
incontestabile
- includerea în activităţile de învăţământ superior şi
cercetare a angajaţilor temporari din restul U.E. (pe timpul derulării unor
proiecte de cercetare, pentru o salarizare acceptabilă...), fiind de dorit ca o
mare parte a acestora să fie de origine română
- încurajarea şi consolidarea angrenării capacităţilor
de cercetare (începând cu 1 cercetător până la nivelul unui grup de Institute)
în reţele sau entităţi europene de acelaşi tip
- inovarea în cooperarea europeană, pentru conectarea
capacităţilor complementare
Numai în acest fel România poate spera să beneficieze
de eforturile comune ale UE şi ale ţărilor din UE pentru atingerea scopurilor
prezentate în documentul COREPER “Agreement on "HORIZON 2020": the
EU's research and innovation programme for the years 2014 to 2020” [4]:
“Horizon 2020 focuses on three priorities, namely
generating excellent science in order to
strengthen the Union's world-class scientific
excellence and make the Union research and
innovation system more competitive, fostering
industrial leadership to speed up the
development of technologies that will support
businesses and innovation, including for
small companies, and tackling societal challenges in
order to respond to the priorities
identified in the Europe 2020 strategy by supporting
activities covering the entire chain
from research to market.”
“Viziunea CDI – 2020” [1] reliefează excesiv de
frumos: “La baza competitivităţii se află un ecosistem de inovare în care
cercetarea-dezvoltarea susţine avansul pe lanţurile globale de valoare adăugată.”
Nu pot comenta, încă mă străduiesc să înţeleg ce a vrut să spună autorul,
înafara afirmaţiilor banale (luate separat) care alcătuiesc fraza.
D. Strategia trebuie să cuprindă:
- includerea CDI
autohtone în alte proiecte strategice cum ar fi dezvoltarea unui sector bio în
agricultură, dezvoltarea capacităţilor de producţie, transport şi stocare a
energiei, optimizarea dezvoltării urbane, construcţiile de interes public, etc,
etc (DIN FONDURI BUGETARE ALE ALTOR MINISTERE ŞI CARE NU SUNT CUPRINSE ÎN
IPOTETICUL 1%), tocmai pentru a scădea costurile şi a creşte eficienţa acelor
proiecte !!!
- includerea unor
capacităţi CDI în activitatea curentă a unor autorităţi locale sau naţionale
(pentru monitorizare, evaluare, planificare, etc), în calitate de parteneri strategici
permanenţi... Aş prefera, spre exemplu, ca specificaţiile tehnice şi caietele
de sarcini pe baza cărora sunt comandate mari lucrări de infrastructura să fie
analizate şi supuse dezbaterii publice înainte de a fi utlizate pentru
licitaţie, de către un Institut de Construcţii...
- dialogul
permanent cu operatorii economici pentru identificarea şi eliminarea barierelor
legal-normative, fiscale sau de comunicare
- facilitarea
accesului larg la publicaţii ştiinţifice şi alte resurse de informare,
elaborarea unor ghiduri on-line exhaustive pentru îndrumarea noilor actori CDI
Lucrări citate
1. UEFISCDI. Viziunea
CDI 2020. mai 2013 – document de lucru (vezi mai jos)
2. MMFPSPV (“Ministerul Muncii”), Proiect pentru “Strategia
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2013-2020”, completat de “Plan de
acţiuni pe perioada 2013-2020 pentru implementarea Strategiei”, disponibil la http://www.mmuncii.ro/nou/index.php/ro/legislatie/proiecte-in-dezbatere/2963-2013-08-23-proiect-hg-strategie
3. „EUROPE 2020. A strategy for smart, sustainable and
inclusive growth”, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2010:2020:FIN:EN:PDF
4. COREPER
“Agreement on "HORIZON 2020": the EU's research and innovation
programme for the years 2014 to 2020”
Viziunea CDI 2020 - propunerea panelului
(UEFISCDI, mai 2013)
În 2020, Romania este competitivă la nivel regional şi
global prin inovare alimentată de cercetare-dezvoltare, generând bunăstare
pentru cetăţeni.
La baza competitivităţii se află un ecosistem de
inovare în care cercetarea-dezvoltarea susţine avansul pe lanţurile globale de
valoare adăugată. În acest mediu, excelenţa şi spiritul antreprenorial
mobilizează o masă critică de actori.
Reperele globale de excelenţă produc o efervescenţă de
parteneriate între organizaţii de cercetare şi firme, de colaborări în jurul
unor infrastructuri şi programe de anvergură internaţională pe frontierele
ştiinţei.
Creativitatea, potenţată în toate fazele şi formele
educaţiei, activează antreprenoriatul bazat pe inovare. Într-un spaţiu de
încredere şi integritate, succesul antreprenorial generează modele
inspiraţionale, animând o cultură mai amplă a inovării şi, în cele din urmă, o
societate pentru care inovarea a devenit un stil de viaţă.
Putem ajunge aici construind şi menţinând un larg
parteneriat pentru inovare. Acest parteneriat presupune o perspectivă
coordonată, integrată asupra sistemului de CDI şi exprimă un angajament pe
termen lung în următoarele privinţe:
Asigurarea resurselor. Statul planifică multianual
şi aprobă bugete anuale pentru cercetare, dezvoltare şi inovare din fonduri
publice de cel puţin 1% din PIB.
Asumarea, la nivel naţional, a unui set de
priorităţi strategice. Acestea reprezintă premisa unor acţiuni concertate – a
unui ansamblu coordonat de politici publice – în domenii diverse.
Predictibilitatea. Mediul de CDI se bucură de reguli
clare şi stabile, de repere de excelenţă internaţională, care încurajează
colaborarea şi competiţia în sistem.
Credibilizarea parteneriatului public-privat.
Sectorul public şi cel privat co-evoluează, mobilizând cheltuieli private
pentru CDI de 1% din PIB.
Masa critică de cercetători. Baza de resurse umane
active în CDI (raportată la populaţie) atinge media din Uniunea Europeană.
Viziunea stabileşte un set de principii de acţiune
sprijinite pe 3 piloni principali:
Pilonul 1. Firmele devin actori cheie ai inovării
- Asumarea riscului unui comportament inovator este
stimulată prin mecanisme fiscale şi sprijinită prin instrumente financiare
publice şi private.
- Pe o piaţă a cunoaşterii dinamică şi deschisă,
rezultatele cercetării publice sunt uşor accesibile şi regimul de proprietate
intelectuală încurajează competiţia echitabilă.
- Interfeţele (centre de transfer, facilitatori etc.)
între organizaţiile de cercetare şi companii corelează comportamentul
cercetătorilor, al dezvoltatorilor de tehnologie şi al inovatorilor.
Pilonul 2. Sectorul CDI constituie un spaţiu de
oportunităţi pentru cei capabili
- Sectorul românesc de cercetare si dezvoltarea este
integrat internaţional, oferind un mediu atractiv pentru membrii comunitatii
ştiinţifice globale şi ai diasporei ştiinţifice.
- Cercetarea exploratorie beneficiază de un flux
stabil de proiecte, de infrastructuri nationale de cercetare, de acces deschis
la marile infrastructuri europene.
- Educaţia susţine comportamentul creativ,
antreprenorial în toate etapele sale.
- Formarea cercetătorilor – prin doctorate,
postdoctorate, pregătire pe parcursul carierei – se concentrează în jurul unor
domenii strategice.
Pilonul 3. Străpungeri în domeniile strategice
- Domeniile strategice beneficiază de programe pe
termen lung, care vizează atât cercetarea fundamentală, cât şi tehnologii
cheie, inclusiv prin integrarea acestora în parteneriate internaţionale.
- Cercetarea de tip translaţional este o verigă activă
în procesul inovativ, exploatând cunoaşterea generată prin cercetare
fundamentală în aplicaţii practice.
- Recompensa pentru excelenţă motivează leadership-ul
organizaţional, diferenţierea instituţională (crearea universităţilor de
cercetare, dezvoltarea cercetării private) şi competiţia internaţională pentru
talente.
- Dimensiunile regionale şi transfrontaliere ale
domeniilor strategice stimulează parteneriatul dintre organizaţiile de
cercetare, mediul de afaceri, administraţia locală.
Anexa
Recomandări
Îndeplinirea acestei viziuni înseamnă că România, după
2020:
- este inovativă şi competitivă la nivel regional şi
global şi are o imagine globală de excelenţă în ştiinţă şi inovare
- este capabilă să prioritizeze şi să focalizeze
eficace resursele umane şi materiale spre investiţii inteligente care
valorizează capacitatea naţională producând dezvoltare economică şi bunăstarea
cetăţenilor
- este capabilă să utilizeze, şi să profite din,
capitalul intelectual creat prin investiţiile făcute
- este un exemplu de complementaritate şi cooperare
virtuoasă între componentele mediului academic (educaţie şi cercetare) şi
entităţile mediului economic
- este capabilă să contribuie şi să beneficieze de
resursele şi infrastructura create sau disponibile regional şi global pentru a
crea produse şi servicii competitive
Obiective
Pentru a se asigura că Viziunea este în curs de a se
îndeplini se stabilesc următoarele obiective până în 2020:
- România dispune de competenţele necesare(academice,
de afaceri, managementul proiectelor, antreprenoriat) şi există
infrastructurile necesare pentru a îndeplini viziunea
- investiţiile în CDI în România au tendinţă
crescătoare şi creşterea finanţării private este din ce în ce mai accentuată
- rezultatele activităţilor CDI în România au un
impact economic şi social, pozitiv, demonstrat prin exemple virtuoase şi
bune-practici cu recunoaştere şi susţinere a domeniului de către stat,
societate şi mediul de afaceri
- cooperarea între universităţi, institute şi
întreprinderi există şi este într-un volum relevant
- România profită de beneficiile oferite de
instrumentele de implementare activităţi CDI ale Strategiei Europa 2020 şi de
participarea la organizaţiile şi acordurile internaţionale, europene şi
pan-europene la care este parte.
Criterii de evaluare (stadiu intermediar/ţinte2020)
- Resurse umane – Personal CDI - 30.000 persoane ENI/
- In 2011 Total salariaţi CD 42363 (14641 deţinători
ai titlului de doctor), din care: Cercetători 25489, din care:
- Cercetători atestaţi 8615
- Tehnicieni şi asimilaţi 6380
- Alte categorii de salariaţi 10494
- Investiţii C-D, din PIB: 1% private + 1% public
- Întreprinderi – 10.000 IMM inovative
- Infrastructuri – gradul de utilizare al
infrastructuriii tinde către 100% din care cel puţin 10% utilizatori din
industrie, două infrastructuri paneuropene localizate în România, min 10
participări RO la ERIC, cooperarea mediu academic-industrie creştere 10 % anual
fata de referinta EIB 2013
- Internaţionalizare – participanţi din RO şi rată de
succes la nivelul mediei europene în H2020, rata de recuperare a investitiei
supraunitara în cadrul organizaţiilor internationale si europene la care Ro
este parte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu