Critica principiilor Cuprinse în capitolul „1. Principiile Strategiei”, din
articolul online al Ministerului Tineretului şi Sportului „M.T.S. lansează în
dezbatere publică „Strategia Naţională pentru Tineret 2014 – 2020””, din data
de 12.08.2013, disponibil la
Download-ul
strategiei din data de 26 aug.2013 este documentul „Strategia_Naționala_dezbatere
publica(1)(1)”, citat pe parcursul analizei şi prezentat integral la sfârşitul
analizei, evidenţiat prin caractere italice de culoare albastră.
Rezumat:
Documentul este o
foarte bună trecere în revistă a intenţiilor şi obiectivelor generale, este
unul dintre documentele suport care vor conduce la elaborarea unei strategii.
Documentul nu
conţine o strategie. Documentul dovedeşte că emitentul nu înţelege ce este o
strategie.
Toate domeniile
care privesc tineretul sunt importante dar treaba emitentului ar fi fost să
selecteze dintre direcţiile de acţiune pe cele în care un plan detaliat (deci
şi asigurat cu resurse) are cele mai bune şanse de a îmbunătăţi unele domenii
care privesc tineretul; strategia ar fi
trebuit să propună o selecţie de direcţii de acţiune, distribuirea responsabilităţilor, o gamă bine conturată
de mijloace şi resurse, mecanisme de corelare a direcţiilor de acţiune, mecanisme noi de cooperare între actori (inclusiv de atragere a fondurilor U.E.), modalităţi de a obţine feedback in timp real, modalităţi de evaluare rapidă a impactului şi de refacere periodică a strategiei.
Cuprins:
- analiza principiilor prezentate, unul câte unul
- analiza strategiei prezentate pentru identificarea
“principiilor ascunse”
- analiza ansamblului principiilor prezente în forma
actuală a strategiei
- propuneri
100 ANALIZA PRINCIPIILOR PREZENTATE, UNUL CÂTE UNUL
101 “a) Elaborarea şi promovarea unei strategii globale şi
integrate şi fundamentarea acesteia pe baza rezultatelor cercetărilor sociale
actuale.”
101-1
Vezi şi 302, 301, 401.
„Elaborarea şi promovarea” unei strategii nu înseamnă
şi „aplicarea” ei.
Formularea (“promovarea” strategiei) dezvăluie
înţelegerea limitată, eronată a strategiei drept o “detaliere a obiectivelor,
prezentare a intenţiilor, arătarea
unor direcţii generale de acţiune”.
101-2 “Strategie globală” nu are denotaţie (nu
înseamnă nimic deşi sugerează totul).
Nici nu este de dorit ca o strategie să fie “globală”
(devine greoaie şi neaplicabilă). “Strategia globală” nu este o strategie.
Efectele planurilor conţinute într-o strategie trebuie să aibă “efect global
(cel dorit)”, nu strategia este “globală” ci dezvoltarea ei ulterioară. Vezi
203
Vezi la 302 Strategia UE “Europa 2020 A strategy for
smart, sustainable and inclusive growth”
101-3 “Strategie integrată” nu comunică nimic despre
strategie aşa cum afirmaţia un “film care arată mişcare” nu spune nimic despre
film. Integrată în sinea sa (coerentă)? Integrată în “Strategia 2020” a
României sau a UE? (atenţie, dacă se utilizează un volum foarte mare de fonduri
UE este posibil ba chiar poate fi de dorit ca anumite direcţii de acţiune
strategică “de excelenţă” să NU fie integrate în strategia naţională!!!).
Integrată în ce, unde şi mai ales cum?
101-4 Cercetările servesc doar pentru fundamentare, de
ce nu (în primul rând) pentru dezvoltarea şi aplicarea strategiei? Strategia
poate fi legată mai mult de un scop final decât de realitatea prezentă, deci
rezultatele cercetărilor viitoare pot fi mult mai importante decât cele ale
cercetării actuale. De ce numai ale cercetărilor “sociale”? De ce "actuale"?
102 “b) Recunoaşterea tuturor tinerilor ca o resursă pentru
societate şi asigurarea dreptului tinerilor de a participa la elaborarea
politicilor care îi vizează, prin intermediul unui dialog structurat, continuu
cu tinerii şi organizaţiile de tineret.”
102-1 “Recunoaşterea tuturor tinerilor ca o resursă...”
este o foarte nefericită traducere din engleză ŞI-SAU o nedorită direcţie de
evoluţie a “limbajului de lemn administrativ-birocratic”.
102-2 Orice parte a societăţii este “o resursă pentru
întregul din care face parte”. Voiaţi să spuneţi “Recunoaşterea tuturor tinerilor ... şi ÎN CONSECINŢĂ
asigurarea dreptului...”?
Dacă nu – prima propoziţie este stupidă (singurică, de sine stătătoare).
Dacă da – spuneţi că alegeţi “asigurarea dreptului de
participare” şi nu “încurajarea şi dezvoltarea continuă a participării”? Dacă
da – nu putem fi de acord ca “participarea tinerilor” să se rezume la “bifarea
unor întâlniri consultative cu ONG-uri...” Dacă nu – acesta ar putea fi un
punct de plecare pentru o strategie autentică... Analiză separată.
103 “c) Cooperarea autorităţilor şi instituţiilor publice
centrale şi locale cu structurile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret
în toate problemele care privesc viaţa tinerilor.”
103-1 Exemplu perfect de superficialitate pe fond,
mascată de o formă fără fond.
Se “exprimă totul” adică... nimic. Este revoltător !
103-2 “Cooperarea autorităţilor” nu se poate restrânge
la “structuri neguvernamentale”. Vreţi să forţaţi astfel tinerii să intre în
structuri asociative recunoscute formal pentru a fi auziţi? Să alerge să
înregistreze asociaţii, să caute ştampilă?... Aşa o să bifaţi “realizări” la “b”
şi “g”??? Tragem fonduri UE prin ONG-uri prietene? OK! Trageţi fonduri UE prin
orice ONG-uri dar autorităţile să nu fie degrevate de responsabilităţi... chiar
la nivel de principiu !!!
103-3 Reformulare acceptabilă: “... cu grupurile şi
structurile formale sau informale de tineret...”.
104 “d) Garantarea nediscriminării şi asigurarea şanselor
egale de acces, indiferent de rasă, sex,
vârstă, confesiune, origine etnică şi socială, orientare politică sau orice
altă caracteristică, la programele, serviciile şi activităţile pentru tineret
finanţate din surse publice”
104-1 Nediscriminarea după... vârstă este o
neatenţie... “Programele, serviciile şi activităţile pentru tineret finanţate
din surse publice” sunt pentru tineret. Sunt destinate unor anume categorii de
vârstă.
104-2 “Asigurarea şanselor egale de acces indiferent (...)
orice altă caracteristică (sic!)” este o eroare stupidă; exemple: programe
pentru tineri cu rezultate deosebite, programe regionale (limite geografice de
orice fel), programe bazate pe discriminare pozitivă (vezi chiar principiul “f”
)
105 “e) Promovarea
toleranţei şi acceptării diferenţelor în toate programele pentru tineret şi în
toate stabilimentele destinate activităţii de tineret, finanţate din surse
publice.”
105-1 “Promovarea” nu înseamnă doar “asigurarea
respectării” sau “verificarea respectării”. “Promovarea” înseamnă dezvoltarea, aplicarea unei "componente specifice subiectului" în TOATE programele şi pentru TOATE activităţile din
TOATE stabilimentele (sic!)...
Chiar aşa? Dacă “da” atunci tocmai am identificat o „linie
strategică”. Dacă nu – textul se corectează uşor eliminând cuvântul “toate” (ceea ce ni se pare a fi foarte oportun).
Este suficientă expunerea unui afiş specific temei?
Totdeauna şi peste tot? Nu ar fi de mirare!... Dacă da – putem folosi acest caz
drept exemplu de tratare formală, birocratică, necorespunzătoare şi cinică a
unui subiect important.
Dacă nu – putem folosi acest caz drept exemplu de
tratare superficială, costisitoare, birocratică şi ineficientă a unui subiect
important.
105-2 Formulat corect - acesta este un principiu
general, nu este specific strategiei pentru tineret. Vezi 303.
106 “f) Luarea în considerare
a posibilelor diferenţe între condiţiile de viaţă, nevoile, aspiraţiile,
interesele şi atitudinile tinerilor, datorate diferiţilor factori, şi acordarea
unei atenţii particulare celor care, din diferite motive, ar putea avea
oportunităţi mai puţine.”
No comment.
107 “g) Asigurarea unei
participări extinse a tinerilor la viaţa publică şi încurajarea acestora în
vederea asumării responsabilităţilor individuale sau de grup. Asigurarea
continuităţii şi coordonării în procesul de planificare şi implementare a politicilor
publice.”
107-1 “Asigurarea unei participări extinse” este un
obiectiv ambiţios, nu este un principiu.
“Asigurarea” (nu “promovarea” sau “încurajarea”) poate
conduce la unul din cele 2-3 puncte de plecare pentru definirea unei strategii aplicabile.
107-2 “Asigurarea continuităţii şi coordonării în procesul de
planificare şi implementare a politicilor publice.” Acesta este unul
din motivele elaborării unor “strategii 2020”, un principiu de guvernare, un motiv pentru care există strategii care tocmai asta fac - dau continuitate şi coordonare... Continuitatea şi coordonarea
sunt o condiţie necesară (nu şi suficientă) pentru eficacitatea şi eficienţa unei activităţi.
Revoltător.
Acesta este un principiu general de guvernare. Poate
fi formulat ca atare numai în documentele cele mai generale... Sigur că îl
regăsim şi “în aval” dar nu “declarat ca intenţie” ci “concretizat”...
Nu are ce să caute DUPĂ prima frază de mai sus...
Ministrul a citit textul supus dezbaterii publice?
Această eroare ar trebui să conducă la demisia
persoanei responsabile pentru definirea strategiei (ministru?) şi NU la
pedepsirea unor tineri entuziaşti care au muncit ca robii să redacteze
documentul, să pună cap la cap “perlele de înţelepciune” care le-au fost impuse
din diferite direcţii...
108 “h) Asigurarea subsidiarităţii în procesul de atribuire a
responsabilităţilor, astfel încât politicile, programele şi acţiunile să fie
coordonate şi implementate la nivelul cel mai adecvat din perspectiva
eficienţei şi eficacităţii.”
108-1 Acesta este un principiu general, nu este
specific strategiei pentru tineret. Vezi 303.
108-2 Se poate “asigura subsidiaritatea” în contextul
legislativ actual? Credem că răspunsul este “nu”.
Prezentul document este o dovadă implicită că
subsidiaritatea înseamnă deocamdată doar separarea atribuţiilor, delimitarea
unei părţi a responsabilităţilor (sic! – cu pierderea unora dintre ele “pe
parcurs”...), fără coordonare, fără mecanisme IMPLICITE de angrenare a
resurselor şi competenţelor delimitate administrativ...
109 “i) Asigurarea capacităţii de management orientat spre
rezultate la nivelul tuturor entităţilor responsabile de implementarea
politicilor, programelor şi măsurilor în domeniul tineretului.”
109-1 Acesta este un principiu general, nu este
specific strategiei pentru tineret. Vezi 303.
109-2 Este necesar în continuare să fie atrase resurse
către aparatul administrativ, aici se puteau oferi detalii... E adevărat că “nu
pica bine” să fie incluse date concrete doar aici....
110 “j) Asigurarea
transparenţei şi a accesului la informaţii şi la tehnologii informaţionale adecvate
pentru toţi tinerii şi pentru toate structurile implicate în implementarea
Strategiei”
110-1 “Asigurarea transparenţei şi a accesului...”
este un principiu general, nu este specific strategiei pentru tineret. Vezi
303.
110-2 “Asigurarea ... tehnologii informaţionale
adecvate” este un element (rar!) de corelare cu altă “Strategie 2020”. Doar că “asigurarea...
tehnologii...” este un obiectiv, nu un principiu.
111 “k) Includerea, unde
este cazul, a unei dimensiuni de politică privind copiii, drepturile şi
protecţia acestora, având în vedere că viaţa şi perspectivele de viitor ale
tinerilor sunt semnificativ determinate de oportunităţile, sprijinul şi
protecţia primite în cursul copilăriei.”
111-1 Copii sunt tineri sau sunt bătrâni?
Un exemplu clar de consecinţă hilară a tuturor
neajunsurilor prezentate până aici...
Ministerul Muncii cu ale lui, Ministerul Tineretului
cu “Strategia de tineret”...
PS. Copii "intră" la "sănătate" sau la "muncă şi familie"? Sau - cum e acum - "sănătate şi familie"?
200 ANALIZA STRATEGIEI PREZENTATE PENTRU IDENTIFICAREA
“PRINCIPIILOR ASCUNSE”
201
Domeniul documentului prezentat nu este “strategie
naţională pentru tineret”.
Domeniul este “scopurile şi direcţiile de acţiune ale
Ministerului Tineretului”, fără strategie (203)
Sunt evitate detaliile în subiectele şi domeniile care
sunt de competenţa Învăţământului, Muncii, Justiţiei, etc. Spre exemplu
“educaţia non-formală” este prezentată mult mai larg decât educaţia formală.
“Principiu ascuns”: documentul delimitează şi se
limitează implicit la domeniul de competenţă al Ministerului Tineretului.
202
Lipsesc referiri concrete la acţiuni conjugate,
comune, ale autorităţilor locale şi naţionale sau ale unor ministere diferite,
cu precizarea rolurilor acestora (spre exemplu, pentru reintegrarea socială a
tinerilor delicvenţi – Ministerul Tineretului comunică cu ei, furnizează
feed-back Ministerului Muncii care se pregăteşte în baza datelor Ministerului
Justiţiei; Ministerul Muncii asigură instruirea autorităţilor locale pentru
susţinerea integrării... CEVA!)
Există doar declaraţii de intenţie privind cooperarea
între diferite autorităţi publice...
“Principiu ascuns”: la nivelul “strategiei” nu sunt
atribuite responsabilităţi.
203
Documentul nu conţine priorităţi strategice.
Se prezintă “ceea ar fi de dorit a se face”, teoretic,
nu “cum ne propunem să facem, efectiv, concret dar în linii mari”.
Implementarea unor programe de tineret “pe anumite
direcţii de acţiune”, programe care să justifice prezenţa la serviciu a unor
funcţionari şi care să fie justificate în special prin denumirea şi intenţiile lor
nu înseamnă că “s-au acoperit direcţiile de acţiune”.
Există referiri sistematice la dorinţa de a dezvolta
infrastructura (bazine de înot, centre culturale, etc.) Din păcate referirile
acoperă toate activităţile posibile, nu sunt stabilite priorităţi... Construirea
a 3 bazine de înot ţine de 3 comunităţi locale (sau de 3 întreprinzători
privaţi), nu de o strategie naţională. Dacă înotul este ales, strategic, dintre
toate sporturile, pentru a fi promovat ca sport de masă în următorii 5 ani,
atunci se construiesc 300 sau 3000 de bazine de înot şi acest plan simplu poate
avea valoare strategică... Desigur, nu mai rămân bani şi pentru alte investiţii,
de aceea este necesară identificarea şi promovarea acţiunilor cu impact
strategic.
“Principii ascunse”: nu sunt stabilite priorităţi
strategice, este evitată asumarea de responsabilităţi şi stabilirea de ţinte
măsurabile.
300 ANALIZA ANSAMBLULUI PRINCIPIILOR PREZENTE
301 Acest document nu conţine o strategie.
Ce este o strategie?
Ne uităm
în Merriam-Webster on-line dictionary
Strategy =
1. a (1) : the science and art of employing the political,
economic, psychological, and military forces of a nation or group of nations to
afford the maximum support to adopted policies in peace or war
2. a : a careful plan or method : a clever stratagem
b : the art
of devising or employing plans or stratagems toward a goal
Plan =
2. a : a method for achieving an end
b : an often customary method of doing something :
procedure
c : a detailed formulation of a program of action
d : goal, aim
Ne uităm în Cambridge Dictionaries Online
Strategy = a detailed plan for achieving success in
situations such as war, politics, business, industry, or sport, or the skill of
planning for such situations
Plan = [C] a set of decisions about how to do
something in the future
Deci strategia se referă la “cum să faci, cum să
îndeplineşti” ceea ce doreşti, nu doar la “ceea ce doreşti şi cum să arate
...plus... care sunt direcţiile generale de acţiune”
302 (vezi şi 101-1)
Acest document nu conţine o strategie.
Ne uităm în Strategia UE 2020, “A strategy for smart,
sustainable and inclusive growth”, din 3.3.2010
Câte sute de pagini ar fi avut documentul UE dacă ar
fi trecut în revistă toate domeniile de interes şi direcţiile de acţiune, la
nivelul UE?
Strategia UE este o “strategie”! Sunt alese 3
priorităţi; 5 ţinte precise, măsurabile; 7 “flagship initiatives”, adică iniţiative
strategice detaliate separat la rândul lor (7 “vârfuri de lance”, proiecte care
să tragă după ele întregul); sunt prezentate direcţii de acţiune ÎN INTERIORUL
iniţiativelor strategice, sunt prezentate rolurile entităţilor cheie din UE...
Cele 7 "flagship initiatives" nu sunt strategii ! Sunt directii in care se pot alege din nou obiective majore pentru realizarea carora se aleg strategii particulare...
Strategia UE este detaliată (la nivelul de detaliu potrivit unui colos
eterogen cum este UE) şi are un caracter concret-aplicabil.
Strategia pentru tineret din România nu este
formulată. La nivelul unei ţări cu numai 20 milioane locuitori şi cu probleme
distincte, clare, este absolut necesară alegerea unor PLANURI DETALIATE DE
ACŢIUNE pentru a putea construi cu ele o strategie...
303 Ansamblul strategiilor pentru “România 2020” se va
întemeia pe un set de principii comune. O dovadă a “abordării globale şi
integrate” (sic! – nu a “strategiei globale şi integrate”) ar fi prezentarea
separată a principiilor generale şi a celor specifice (vezi 105, 108, 109,
110).
400 PROPUNERI
EGRT – “entitate guvernamentală responsabilă pentru
tineret”
401 Pasul 1. Alegeţi modalitatea primară de
structurare strategică: plecând de la entităţi (ex.1) sau plecând de la domenii (ex.2).
Confuziile elementare, la un nivel profund, pot avea
consecinţe nefaste şi-sau ridicole pe tot parcursul dezvoltării construcţiei
care le încorporează.
Exemplul 1 – dacă se doreşte un “mănunchi de strategii”
ale entităţilor guvernamentale, separate, pentru că aşa vor birocraţii să-şi
facă treaba.
Vorbim despre “Atribuţiile strategice ale EGRT în
perspectiva ... România 2020”, nu se mai poate vorbi despre “Strategia pentru
tineret”.
Vom avea o singură strategie naţională, cu 7...n
direcţii de acţiune strategică, care se va vedea punând alături “Direcţiile de
acţiune strategică ale entităţilor guvernamentale”
Exemplul 2 – dacă se alcătuieşte un set de strategii
integrate şi pentru fiecare din ele se delimitează responsabilităţile
entităţilor guvernamentale (aşa cum ni se pare nouă că ar fi mai bine...).
Nu se mai poate vorbi despre o “strategie globală
pentru tineret”. Nici despre o “strategie globală pentru bătrâni”.
Se poate vorbi, de exemplu, despre o “Strategie
naţională pentru educaţie, formare profesională şi ocupare a forţei de muncă”
în care tinerii să fie subiectul principal şi în care se distribuie
responsabilităţi şi se conturează resurse pentru mai multe ministere, pentru
autorităţile locale...
Evident, ministerele-şi fac toate treburile în
continuare, Ministerul Muncii continuă să se ocupe de toate aspectele din
domeniul său de activitate...
Notă: în Strategia UE 2020, “A strategy for smart,
sustainable and inclusive growth”, “Youth
on the move” este o “temă prioritară” nu o strategie!!! Este o “iniţiativă
port-drapel”, cu direcţii de acţiune în aria “ocupării forţei de muncă” şi “educaţiei
şi formării profesionale”, corelate şi coordonate.
402 Pasul 2 În baza cifrelor (la care eu nu am acces,
PRACTIC) alegeţi 20% dintre “domeniile principale de intervenţie, obiective
specifice şi direcţii de acţiune”
403 Pasul 3 Atribuiţi responsabilităţile şi identificaţi
resursele care au fost disponibile şi până acum.
404 Pasul 4 Corelaţi domeniile, direcţiile şi
mijloacele (resursele) astfel încât să se sprijine reciproc, găsiţi căi
speciale de atragere a resurselor UE în aceste zone, suplimentaţi sau realocaţi
din resurse interne dacă este posibil.
405 Pasul 5 Vârfurile decizionale şi-sau cei mai buni
experţi evaluează intuitiv (“nivel 0 de aproximaţie :) ” ) impactul maxim (maximul
favorabil) al ansamblului construit.
406 Pasul 6 Se repetă paşii 2-5 până se obţine o
estimare grosieră îmbucurătoare a impactului ansamlului de măsuri.
407 Pasul 7 Se alege şi se construieşte în detaliu un
mecanism specific de obţinere rapidă a feedback-ului, de evaluare semestrială a
impactului şi de îmbunătăţire a strategiei.
NU se pierde timpul cu “studii de impact”. Se asumă
răspunderea pentru un început curajos, pentru un an de “recunoaştere prin luptă”.
Reproducem textul strategiei propusa spre dezbatere publica - din articolul online al Ministerului Tineretului şi Sportului „M.T.S. lansează în dezbatere publică „Strategia Naţională pentru Tineret 2014 – 2020””, din data de 12.08.2013, disponibil la
STRATEGIA
NAȚIONALA PENTRU TINERET 2014-2020
Obiectivul
general al Strategiei:
Susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică,
socială, culturală şi politică a ţării, asigurând oportunităţi egale de acces
la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă decente, inclusiv pentru grupurile
vulnerabile.
1. Principiile Strategiei:
a)
Elaborarea şi promovarea unei strategii
globale şi integrate şi fundamentarea acesteia pe baza rezultatelor
cercetărilor sociale actuale.
b)
Recunoaşterea tuturor tinerilor ca o resursă
pentru societate şi asigurarea dreptului tinerilor de a participa la elaborarea
politicilor care îi vizează, prin intermediul unui dialog structurat, continuu
cu tinerii şi organizaţiile de tineret.
c)
Cooperarea autorităţilor şi instituţiilor publice
centrale şi locale cu structurile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret
în toate problemele care privesc viaţa tinerilor.
d)
Garantarea nediscriminării şi asigurarea
şanselor egale de acces, indiferent de
rasă, sex, vârstă, confesiune, origine etnică şi socială, orientare politică
sau orice altă caracteristică, la programele, serviciile şi activităţile pentru
tineret finanţate din surse publice.
e)
Promovarea toleranţei şi acceptării
diferenţelor în toate programele pentru tineret şi în toate stabilimentele
destinate activităţii de tineret, finanţate din surse publice.
f)
Luarea în considerare a posibilelor diferenţe
între condiţiile de viaţă, nevoile, aspiraţiile, interesele şi atitudinile
tinerilor, datorate diferiţilor factori, şi acordarea unei atenţii particulare
celor care, din diferite motive, ar putea avea oportunităţi mai puţine.
g)
Asigurarea unei participări extinse a
tinerilor la viaţa publică şi încurajarea acestora în vederea asumării
responsabilităţilor individuale sau de grup. Asigurarea continuităţii şi
coordonării în procesul de planificare şi implementare a politicilor publice.
h)
Asigurarea subsidiarităţii în procesul de
atribuire a responsabilităţilor, astfel încât politicile, programele şi
acţiunile să fie coordonate şi implementate la nivelul cel mai adecvat din
perspectiva eficienţei şi eficacităţii.
i)
Asigurarea capacităţii de management orientat
spre rezultate la nivelul tuturor entităţilor responsabile de implementarea
politicilor, programelor şi măsurilor în domeniul tineretului.
j)
Asigurarea transparenţei şi a accesului la
informaţii şi la tehnologii informaţionale adecvate pentru toţi tinerii şi
pentru toate structurile implicate în implementarea Strategiei
k)
Includerea, unde este cazul, a unei dimensiuni
de politică privind copiii, drepturile şi protecţia acestora, având în vedere
că viaţa şi perspectivele de viitor ale tinerilor sunt semnificativ determinate
de oportunităţile, sprijinul şi protecţia primite în cursul copilăriei.
2. Domenii principale de intervenţie, obiective specifice şi
direcţii de acţiune
2.1.Cultură şi Educaţie Non-formală
Barometrul de opinie publică Tineret 2012 (BOT2012) arată că
25,5% dintre tinerii români nu practică lectura, iar 44% fac acest lucru doar
foarte rar (între de 2-3 ori pe lună şi 2-3 ori pe an). Cifre la fel de
îngrijorătoare prezintă BOT2012 şi în legătură cu procentul foarte mic al
tinerilor care vizionează spectacole de teatru, operă, balet, merg la concerte
de muzică clasică, vizitează muzee sau monumente istorice. În aceeaşi linie,
raportul documentar privind sectorul cultură şi turism postat pe site-ul
Ministerului Fondurilor Europene[1]
evidenţiază că România se confruntă cu lipsa educaţiei care ar permite
cetăţenilor să identifice, să cunoască, să protejeze şi să pună în valoare
patrimoniul cultural din comunitatea / regiunea proprie.
Conform raportului documentar privind domeniul educaţie, postat
pe acelaşi site[2],
participarea la educaţie se află încă în România, considerabil sub standardele
europene, chiar dacă se află în progres. Pentru tinerii care din diferite
motive legate în special de sărăcie, ar dori să ocupe un loc de muncă la
împlinirea vârstei de 16 ani, lipsesc oportunităţile de formare profesională.
Legat de aceasta, dar şi de starea actuală a economiei, procentul tinerilor
care nu se află cuprinşi nici în educaţie sau formare, nici în ocupare era cu o
cincime mai mare decât cel înregistrat la nivel European. Pe de altă parte, în ultimii ani se constată un trend descendent al ratei de promovabilitate
a bacalaureatului.
Cf. Rezultatele analizei
documentare: Sectorul Educaţie, disponibil la
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2012-2020/Dezbateri%20parteneriale/Rezultatele%20analizei%20documentare/03.06.2013/6.Education_22%20mai.pdf
Pentru 65% dintre tinerii care au răspuns la sondajul menţionat
din 2012, accesul la forma de învăţământ dorită este o problemă. În acelaşi
timp, un procent destul de mare de tineri (peste 30%) cred că şcoala nu îi
pregăteşte în conformitate cu cerinţele pieţei muncii sau ale vieţii de adult.
La concluzii similare ajunge Raportul din 2011 al Băncii Mondiale care arată că
„tinerii români – în cea mai mare parte – urmează şi termină o şcoală, dar
evaluarea datelor sugerează că pot termina o şcoală fără a dobândi calificările
necesare pentru a reuşi în viaţă şi pe piaţa muncii”.
În aceste condiţii, educaţia non-formală ar putea suplini o
parte dintre carenţele sistemului de educaţie formală. Educaţia non-formală
poate completa educaţia formală oferind tinerilor o perspectivă mai
„prietenoasă” asupra învăţării şi asupra propriei lor dezvoltări[3].
3 http://www.societal.ro/ro/comunitate/articole/educatia-nonformala-incotro-in-romania-704.html
Deşi 66,6% dintre tineri au apreciat că activităţile desfăşurate
de elevi în afara şcolii sunt puţine sau chiar lipsesc, oferta din ultimii ani
din partea sectorului educaţiei non-formale este în creştere (mai ales în
principalele centre urabane din România),
oferind premisa unor posibile schimbări din perspectiva tinerilor beneficiari. Totuşi,
şi în acest caz rezultatele BOT2012 oferă date ce demonstrează că doar o mică
parte dintre tineri beneficiază de oferta educaţională non-formală: 87,1%
dintre tineri nu au participat niciodată la ateliere de creaţie, cercuri sau
cenacluri; 84% nu au luat parte niciodată la o conferinţă sau dezbatere, 92,1%
nu au participat la un schimb international de tineri.
Faţă de aceste date ale realităţii prezente, Strategia pentru
tineret îşi propune să mobilizeze toate instituţiile şi organizaţiile competente
– guvernamentale şi neguvernamentale, într-un efort concentrat de ridicare a
nivelului educaţiei formale şi non-formale oferite tinerilor în scopul unei mai
bune pregătiri a acestora pentru piaţa muncii şi viaţă.
Direcţii
de acţiune și obiective specifice
1.
Asigurarea accesului tuturor tinerilor
la un sistem de formare şi educaţie de calitate, formală cât şi non-formală:
a)
Încurajarea performaţei şcolare şi extraşcolare a elevilor din
medii defavorizate;
b)
Extinderea consilierii şcolare şi vocaţionale atât prin
diversificarea reţelelor de consiliere (nu doar în şcoli, ci şi în centrele de
tineret) cât şi prin cuprinderea obligatorie a elevilor începând cu clasele a
VII-a şi a VIIII-a;
c)
Atenuarea efectelor părăsirii timpurii a şcolii prin dezvoltarea
muncii de tineret şi oportunităţi de învăţare nonformală;
d)
Creşterea şi diversificarea ofertei de educaţie non-formală,
adaptată nevoilor tinerilor:
I.
voluntariat, activităţi iniţiate de ong-uri,
II.
acţiuni de instruire şi educaţie extra-curriculară realizate în
şcoli,
III.
oferte de educaţie non-formală ale Centrelor de tineret şi
Cluburilor Sportive Şcolare,
IV.
angajarea tinerilor la pregătirea şi implementarea de proiecte
inovative,
V.
oferte de învăţare on-line, conferinţe şi seminarii pe teme
solicitate de tineri,
VI.
oportunităţi de învăţare a limbilor străine şi formare de
competenţe transversale (digitale, de comunicare etc.)
e)
Încurajarea participării tinerilor la procesul de educaţie
continuă;
f)
Orientarea educaţiei non-formale cu preponderenţă către domenii
care asigură buna integrare socială a tinerilor şi manifestarea lor mai activă
şi mai responsabilă: educaţie pentru cetăţenie şi cunoaşterea drepturilor şi
obligaţiilor ce le revin ca tineri şi ca viitori adulţi, educaţie pentru un
stil de viaţă sănătos, educaţie parentală;
g)
Extinderea serviciilor de educaţie non-formală la nivel naţional
şi asigurarea calităţii acestora, în conformitate cu bunele practici şi
experienţele internaţionale existente;
h)
Sensibilizarea, mobilizarea şi orientarea organizaţiilor
guvernamentale şi non-guvernamentale, a comunităţilor locale în vederea
stabilirii de parteneriate şi a unei cooperări viabile pentru dezvoltarea
sistemului de instituţii de educaţie non-formală şi a serviciilor
complexe/integrate axate pe necesităţile tinerilor;
i)
Asigurarea de contribuţii de la bugetul de stat şi bugetele
locale şi prin atragerea de fonduri comunitare pentru dezvoltarea unei infrastructuri adecvate ofertei de
educaţie non-formală specifică tinerilor: centre multifuncţionale de învăţare
şi loisir, cluburi locale, campusuri de vacanţă cu facilităţi de
instruire, aparatură specifică pentru
activităţi de instruire.
2. Recunoaşterea competenţelor şi aptitudinilor obţinute de tineri prin
intermediul educaţiei non-formale şi informale şi creşterea posibilităţilor de valorificare
a acestor competenţe pe piaţa muncii
a)
Dezvoltarea graduală, în perioada 2014-2020 a unui sistem de
validare şi recunoaştere a competenţelor
obţinute prin intermediul educaţiei nonformale şi informale;
b)
Stimularea participării tinerilor la activităţi de dobândire a
unei experienţe iniţiale de muncă;
c)
Legalizarea şi stimularea organizării de stagii practice,
internship-uri la agenţii economici în vederea angajării ulterioare a tinerilor
practicanţi;
3.
Facilitarea accesului tinerilor la consum şi creaţie culturală de calitate
a)
Stimularea interesului tinerilor pentru valorificarea
tradiţiilor culturale locale (româneşti sau ale minorităţilor), inclusiv prin
formarea în meserii tradiţionale (artistice, artizanale);
b)
Sprijinirea şi stimularea creativităţii şi performanţei
tinerilor în diverse domenii ale industriilor creative (publicitate, arte
vizuale, artele spectacolului, cercetare-dezvoltare, software etc.);
c)
Promovarea, susţinerea şi recompensarea performaţei tinerelor
talente artistice şi din domeniul inovaţiei tehnico-ştiinţifice;
d)
Încurajarea educaţiei interculturale, inclusiv prin participare
la stagii de formare şi învăţare în alte ţări, prin intermediul schimburilor de
tineri;
e)
Promovarea protecţiei copiilor şi tinerilor, în particular cu
privire la competenţele în domeniul noilor mijloace de comunicare în masă şi
protejării în faţa anumitor pericole ce apar ca urmare a folosirii acestora,
recunoscând totodată beneficiile şi oportunităţile pe care acestea le pot
oferi.
f)
Măsuri speciale pentru facilitarea accesului la cultură de
calitate a tinerilor din mediul rural: caravane de spectacole şi filme,
proiecte de dezvoltare culturală locală ale organizaţiilor non-guvernamentale;
2.2. Sănătate, Sport şi Recreere
În privinţa stării de sănătate şi a
răspândirii unui stil de viaţă sănătoasă în rândul tinerilor, datele statistice
arată creşterea obezităţii, a sedentarismului, consumul de alcool şi fumatul de
la vârste relativ mici şi o incidenţă în creştere a consumului de droguri.
Astfel, conform BOT2012, 42% dintre tineri nu consumă legume sau fructe
proaspete zilnic, dar 30,2 % consumă zilnic sau de 2-3 ori pe săptămână produse
fast-food.
O proporţie de 14,2 % din tineri
consumă frecvent alcool, iar 30,8% sunt fumători. Din acelaşi BOT2012 a
rezultat un procent de consumatori de droguri (fie ele şi uşoare) de cca. 5%,
cu un procent este mai mare în mediul urban. Pe baza unor studii, Strategia
Naţională Antidrog a relevat, o prevalenţă a consumului de droguri de 10% în
populaţia de elevi de 16 ani, remarcând totodată creşteri semnificative ale
consumului de droguri în rândul populaţiei tinere. Cartea Albă privind Sportul
a Comisiei Europene atrăgea atenţia în 2007 asupra rolului pe care sportul îl
are în cadrul societăţii europene prin intermediul structurilor bazate pe
voluntariat, în domenii precum sănătate, educaţie, integrare socială şi
culturală (p.3). Totodată era recunoscut faptul că la nivel european în
privinţa atingerii obiectivelor recomandate de Organizaţia Mondială
a Sănătăţii (OMS) privind activitatea fizică, „progresele înregistrate…nu sunt
suficiente” (p. 4) şi chiar tendinţa de reducere a numărului de voluntari
pentru cluburile sportive destinate amatorilor (p. 7) sau manifestări de
violenţă şi rasism în cadrul publicului care asistă la competiţii sportive.
Pentru România, un studiu al
Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (nepublicat) din 2010 menţiona că nu
există decât puţine informaţii disponibile despre practicarea sportului de
către tineri. Din datele Diagnozei Tineretului, pentru cei de 15-29 de ani, în
perioada 2006-2008, ponderea celor practicau zilnic un sport sau exerciţii
fizice s-a situat între 10-15%, iar a celor care nu practicau deloc între
24-35%. Datele din 2012 par să fie şi mai puţin favorabile arătând că numai
4,8% dintre tineri practică un sport zilnic sau de 2/3 ori pe săptămână, iar
28,5% numai ocazional. Rezultă că proporţia celor care nu fac nici un fel de
exerciţii fizice depăşeşte 60%.
Conform datelor Anuarului Sportului
2009, diferenţele între judeţe în ceea ce priveşte dotările cu baze sportive
sunt mari, cu o „concentrare” mai mare a acestora în zona de sud şi de centru,
şi una mai redusă în zona de vest şi nord-vest. Este interesant, totuşi, că
regiunile cu mai puţine baze sportive au organizat mai multe competiţii şcolare
în 2008 faţă de regiunile mai dotate din acest punct de vedere.
Deşi numărul de structuri sportive
afiliate federaţiilor de specialitate şi de instructori sportivi sau antrenori,
a crescut între 2005-2009 cu peste 100% şi se constată o creştere a numărului
de sportivi legitimaţi cu aproximativ 130% în 2009 faţă de 2005, participarea
la competiţiile de masă cum ar fi cele şcolare nu este deloc spectaculoasă.
Doar câteva judeţe din ţară, se
înregistrează un număr ceva mai important de participanţi (peste 10.000
annual), în timp ce majoritatea au cifre mici (14 judeţe au între 3.000 şi
5.000 de participanţi) sau chiar nesemnificative (9 judeţe raportează mai puţin
de 2000 de participanţi într-un an). Aceste date sunt confirmate de datele
BOT2012 care arată că numai 4,7% dintre tineri au participat cu regularitate la
acţiuni sportive, 21,9 au participat ocazional în timp ce 71,9% nu au
participat.
Recreerea – petrecerea timpului liber
este de multe ori, chiar în acccepţiunea tinerilor redusă la un conţinut mai
degrabă sărac. Cele mai frecvente
activităţi de timp liber (dintre cele menţionate în setul de întrebări folosit
în chestionarul de anchetă[4] )
sunt: vizionarea emisiunilor tv, întâlnirile cu prietenii şi lectura presei.
Cele mai puţin practicate sunt mersul la teatru, mersul la cinema şi
excursiile. Şi cu toate acestea, 66,4% dintre tineri au apreciat ca
mulţumitor modul în care îşi petrec
timpul liber[5].
Aceasta arată că tinerii, nu numai că au nevoie de oferte diversificate şi de
calitate de petrecerea timpului liber, dar necesită şi consiliere, îndrumare în
sensul valorificării depline a timpului liber în propriul lor interes.
4 ANSIT, Diagnoza
tineretului 2008
5 Barometrul de opinie
Tineret 2012
Strategia pentru tineret îşi propune
să acorde o importanţă semnificativă dezvoltării unui tineret sănătos fizic şi
mental, promovând idealul „minte sănătoasă în corp sănătos” şi valorificând în
acest scop resursele asigurate prin oferta de petrecere a timpului liber şi
prin practicarea sportului.
Obiective specifice şi
direcţii de acţiune
- Susţinerea
sănătăţii şi bunăstării tinerilor, cu accent pe promovarea sănătăţii
mintale şi sexuale:
a)
Încurajarea
realizării educaţiei pentru sănătate de la egal la egal prin încurajarea
voluntariatului tinerilor în acele proiecte care vizează promovarea
deprinderilor de viaţă sănătoasă.
b)
Facilitarea
accesului la servicii de sănătate existente, făcându-le mult mai prietenoase
tinerilor;
c)
Urmărirea
obiectivului de a asigura ca un număr tot mai mare de tineri să practice 30-60
de minute zilnic activitate fizică cu efort moderat (inclusiv activităţi
sportive);
d)
Atragerea
tinerilor cu dizabilităţi la practicarea sportului, oferind condiţiile adecvate
de acces
- Prevenirea
accidentelor, tulburărilor de alimentaţie, dependenţei şi abuzului de
substanţe:
a. Combaterea excesului de greutate,
obezitate, în rândul tinerilor prin programe speciale de activităţi fizice şi
competiţii pe grupe şi categorii şi a
riscului bolilor cronice derivate
b. Promovarea educaţiei rutiere şi a
conducerii auto preventive în rândul tinerilor;
c. Măsuri preventive în vederea reducerii
fumatului, consumului de alcool;
d. Prevenirea consumului de droguri în
rândul tinerilor prin acţiuni aliniate la Strategia Naţională
Antidrog 2013 – 2020 prin:
i. Educarea, informarea, conştientizarea în
rândul adolescenţilor a neînceperii sau întârzierii debutului consumului de
droguri şi respectiv evitarea transformării consumului experimental sau
ocazional în consum de droguri;
ii. Minimizarea riscurilor în familia
adolescenţilor;
iii. Reducerea influenţei factorilor de
risc din mediul de viaţă al adolescenţilor;
- Realizarea
educaţiei prin sport şi activitate fizică pentru formarea unui stil de
viaţă sănătoas şi dezvoltarea ca cetăţeni activi şi responsabili:
a. Creşterea numărului practicanţilor de
sport, cu precădere în rândul copiilor şi tinerilor
b. Asigurarea accesului elevilor şi
copiilor din cluburile sportive publice sau private (în baza unui contract de
utilizare) până la minim ora 21.00 în bazele sportive existente;
c. Menţinerea educaţiei fizice ca
disciplină obligatorie: cel puţin 4 ore/săptămână la ciclul gimnazial, 3
ore/săptămână la cel liceal, 2 ore/săptămână la cel universitar şi încurajarea
practicării unei ramuri de sport de către fiecare elev sau student;
d. Încurajarea stilurilor de viaţă
sănătoase în rândul tinerilor, prin educaţie fizică, educaţie în domeniul
nutriţiei, exerciţii fizice şi colaborare între şcoli, lucrători de tineret,
specialişti în domeniul sănătăţii şi organizaţii sportive;
e. Evidenţierea rolului sportului ca
activitate în sprijinul muncii în echipă, învăţării interculturale,
corectitudinii şi responsabilităţii;
f. Promovarea modelului sportivilor
români de performanţă în rândul tinerilor;
g. Folosirea mai intensă a
oportunităţilor create prin programele europene pentru tineri pentru
încurajarea practicării sporturilor, schimbului de experienţă şi formării în
domeniul educaţiei prin sport;
h. Folosirea oportunităţilor create de
programul „Europa pentru cetăţeni” în sprijinul sportului practicat de tineri
la nivel de începător.
- Încurajarea
asocierii de către tineri a recreerii cu practicarea sportului şi
mişcării:
a. Acordarea de îndrumare şi sprijin
administraţiilor locale pentru a terenurilor de sport, bazinelor de înot;
b. Acordarea de facilităţi tinerilor în
utilizarea în timpul liber a bazelor sportive existente;
c. Promovarea ideii de practicare a
sportului şi mişcării în timpul liber.
- Îmbunătăţirea
oportunităţilor de petrecere a timpului liber de către tineri atât în
modalităţi organizate, cât şi în modalităţi informale:
a. Extinderea reţelei de centre, cluburi,
oportunităţi de petrecere a timpului liber în administrare publică, privată,
sau parteneriat public privat, implicand costuri reduse, dar cu eficacitate
maximă în atragerea tinerilor la practicarea diferitelor a ctivităţi de timp
liber
b. Utilizarea mai intensă a
infrastructuii sistemului de învăţământ (săli de clasă, terenuri sportive din
incinta şcolilor) în perioada extracurriculară, pentru a putea fi utilizate de
tineri sau organizaţii ale tinerilor la practicarea de activităţi de timp
liber;
c. Implicarea organizaţiilor
non-guvernamentale de tineret şi a tinerilor în dezvoltarea facilităţilor de timp liber şi în gestionarea
lor, inclusiv pe bază de voluntariat;
d. Dezvoltarea şi diversificarea reţelei
de tabere şi campusuri de vacanţă;
e. Formarea profesională, perfecţionarea
şi valorificarea competenţelor animatorilor de timp liber şi a lucrătorilor de
tineret în atragerea tinerilor către activităţi de timp liber specifice cu
efect benefic asupra dezvoltării lor personale.
2.3.Participare şi Voluntariat
Conform
Barometrului de Opinie publică Tineret 2012[6],
doar 5% din tinerii români s-au implicat în acţiuni civice organizate de
ONG-uri sau activităţi de voluntariat (13%).
6 Barometru de Opinie publică – Tineret 2012, Institutul
Român pentru Evaluare şi Strategie, realizat pentru Autoritatea Naţională
pentru Sport şi Tineret, cu sprijinul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.
Întrebaţi
dacă ar fi dispuşi să participe ca voluntari într-o organizaţie
non-guvernamentală (asociaţie/fundaţie), 29% dintre tinerii chestionaţi au dat
un răspuns afirmativ, în timp ce majoritatea au dat un răspuns negativ (53%),
iar 16% nu au fost hotărâţi dacă ar fi dispuşi să facă acest lucru.
Conform
rezultatelor aceluiaşi Barometru, în scopul încurajării participării tinerilor
la activități de voluntariat, principalele acțiuni care ar trebui întreprinse
sunt: informarea acestora privind posibilitățile de participare – 47%,
acordarea de recompense (cursuri, excursii etc.) – 42%, promovarea beneficiilor
activității de voluntariat – 38%, sensibilizarea tinerilor la problemele
comunității – 22% și recunoașterea activității de voluntariat drept vechime în
muncă – 15%.
O
mică parte din rândul persoanelor intervievate au declarat că ar cunoaşte
organizaţii non-guvernamentale care desfășoară activități în localitatea în
care trăiesc (16%). Întrebați dacă ei înșiși fac parte dintr-o asemenea
organizație, 4% dintre aceștia dau un răspuns pozitiv, în timp ce 91% dau unul
negativ.
În egală măsură, consultările realizate de organizaţiile
non-guvernamentale de şi pentru tineret au evidenţiat lacune pregnante pentru
tineri cu privire la participare şi voluntariat, cum ar fi:
-
numărul
scăzut al tinerilor care participă la acţiuni de voluntariat;
-
lipsa
unei informări corespunzătoare cu privire la voluntariat;
-
număr
mic de organizaţii non-guvernamentale şi insuficienţa ofertei de activităţi
propuse tinerilor care să-i ajute să se dezvolte, personal şi profesional, în
special în mediul rural;
-
nerecunoaşterea
voluntariatului de către instituţiile publice;
-
clarificarea
definiţiei voluntariatului şi armonizarea coerentă a legislaţiei naţionale cu
cea existentă la nivel european;
Obiective
specifice
- Creşterea
gradului de participare a tinerilor la viaţa comunităţii, sub toate
aspectele ei, sociale, educaţionale, culturale, economice, de sănătate.
Direcţii
de acţiune:
a.
Crearea
de oportunităţi de participare a tinerilor la viaţa comunităţii;
b.
Susţinerea
de seminarii, conferinţe şi evenimente similare pentru promovarea participării
în rândul tinerilor;
c.
Promovarea
de modele de succes ale participării cu scopul încurajării tinerilor să se
implice în viaţa comunităţii;
d.
Competiţii
de proiecte pentru a premia cele mai bune iniţiative de participare şi decizii
care implică tinerii la nivel local;
e.
Crearea
de grupuri de cercetare şi de consultare formate din tineri la nivelul
comunităţii locale;
f.
Creşterea
gradului de motivare a tinerilor pentru a participa la viaţa comunităţii prin
implicarea în proiecte;
g.
Crearea
de posibilităţi de finanţare pentru a stabili sau a îmbunătăţi facilități
durabile locale de tineret;
h.
Introducerea
cu caracter de continuitate a educaţiei civice în sistemul formal de educaţie
- Creşterea
gradului de participare a tinerilor la viaţa politică.
Direcţii
de acţiune:
- Introducerea
educaţiei politice în sistemul formal de educaţie;
- Implicarea
activă a organizaţiilor non-guvernamentale de şi pentru tineret în
procesul de introducere în curricula formală a educaţiei civice şi
politice;
- Promovarea
participării la vot a tinerilor, prin mass-media şi prin puncte de
informare;
- Simplificarea
procedurilor de înregistrare la vot, posibilitatea de a vot la distanţă
sau de a vot online;
- Amplasarea
de secţii de votare unde se regăsesc tinerii;
- Crearea şi
dezvoltarea unei baze de date user-friendly care să conţină cercetări şi
dovezi bazate pe informaţii cu privire la reducerea vârstei de vot la 16
pentru a stimula dezbaterile naționale pe această temă;
- Înființarea
unei comisii pentru vârstă de vot, cu scopul de a stimula o dezbatere cu
privire la reducerea vârstei de vot la 16 ani și cu privire la
participarea activă a tinerilor la viaţa politică;
- Creşterea
gradului de participare a organizaţiilor non-guvernamentale de şi pentru
tineret la Dialogul
structurat.
Direcţii
de acţiune:
- Luarea de decizii transparente în
domeniile în care tinerii sunt vizaţi în mod direct;
- Promovarea co-managementului cu
organizaţiile de tineret în implementarea programelor şi activităţilor
pentru tineret;
- Iniţierea şi instituirea unei
practici a dialogului cu tinerii, în care toți actorii pot contribui cu
idei la inițierea, decizia, implementarea şi monitorizarea politicilor și
programelor de și pentru tineret la toate niveluri;
- Promovarea dialogului
structurat între decidenţii la
nivel politic şi societatea civilă, în vederea asigurării efective a
participării tinerilor la luarea deciziilor care îi afectează;
- Crearea
unui mediu favorabil voluntariatului în România.
Direcţii
de acţiune:
- Definirea clară a
voluntariatului prin identificarea acelor caracteristici esenţiale care îl
definesc şi care permit delimitarea clară a activităţilor derulate, urmată
de promovarea acestei definiţii pentru acceptarea şi utilizarea ei pe
scară cât mai largă de către toate entităţile interesate.
- Clarificarea cadrului
legislativ care reglementează mişcarea de voluntariat în România, în concordanţă cu directivele europene,
prin îmbunătăţirea legii-cadru – Legea Voluntariatului nr. 195/2001.
- Eliminarea contradicţiilor
şi armonizarea legii-cadru cu celelalte documente legislative existente
(Legea Tinerilor nr. 350/2006, Legea nr.
351/2006 – privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului
Naţional al Tineretului din România, Legea
nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru
tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru
Tineret, Legea nr. 333/2006 – privind înfiinţarea centrelor de informare
şi consiliere pentru tineret).
- Creşterea capacităţii
organizaţiilor non-guvernamentale prin mecanisme de suport financiar şi
tehnic în vederea accesării de finanţări din fonduri publice naţionale,
europene şi internaţionale.
- Crearea unei axe prioritare
dedicate tineretului, cu priorităţi în domeniul voluntariatului şi
participării în cadrul Fondului Social European, Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane pentru planificarea financiară
2014-2020.
- Plasarea prin legislaţie a
voluntariatului ca domeniu de competenţă la nivelul insituţiilor publice
centrale pentru a facilita dialogul între sectorul non-guvernamental şi
factorii de decizie.
- Implicarea directă a
sectorului de voluntariat în elaborarea politicilor publice care îl
vizează, în domenii în care se desfăşoară activităţi de voluntariat.
- Dezvoltarea infrastructurii
pentru voluntariat prin consolidarea capacităţii tehnice, operaţionale şi
financiare a organizaţiilor resursă.
- Susţinerea programelor de
asistenţă tehnică din partea organizaţiilor resursă către alte organizaţii
non-guvernamentale.
- Recunoaşterea
activităţii de voluntariat.
Direcţii
de acţiune:
- Crearea şi
implementarea unui sistem de recunoaştere a competenţelor dobândite prin
voluntariat, pe baza Cadrului Naţional al Calificărilor şi Cadrului
European al Calificărilor pentru învăţarea de-a lungul vieţii.
- Acceptarea
certificatului de competenţe dobândite prin voluntariat ca experienţă în
muncă şi recunoaşterea acestuia de către angajatorii publici şi privaţi
activi pe piaţa muncii din România.
- Recunoaşterea
valorii de învăţare a voluntariatului şi participării prin identificarea
de mecanisme de colaborare între sistemul de educaţie non-formală şi cel
de educaţie formală.
- Stimularea
învăţării pe tot parcursul vieţii prin susţinerea implicării în activităţi
de voluntariat.
- Recunoaşterea
voluntariatului ca metodă de stimulare a cooperării internaţionale şi
ajutorului umanitar prin facilitarea mobilităţii voluntarilor în spaţiul
european şi internaţional.
- Adoptarea
şi implementarea Manualului pentru măsurarea muncii de voluntariat creat
de Organizaţia Internaţională a Muncii în vederea colectării de date
statistice valide şi măsurabile cu privire la dimensiunea şi dinamica
activităţii de voluntariat din România.
- Recunoaşterea
grupurilor informale ca promotori ai voluntariatului.
- Crearea şi
adoptarea unui document legal care în vederea recunoaşterii drepturilor şi
responsabilităţilor voluntarilor.
- Creşterea
gradului de sensibilizare a opiniei publice cu privire la importanţa
implicării în activităţi de voluntariat.
Direcţii de acţiune:
a.
Promovarea
voluntariatului ca valoare esenţială a societăţii şi ca valoare adăugată pentru
individ şi societate.
b.
Acceptarea
voluntariatului ca promotor al solidarităţii între generaţii.
c.
Crearea
de mecanisme de promovare a activităţilor şi proiectelor derulate de
organizaţiile non-guvernamentale în rândul comunităţii.
d.
Utilizarea
intensivă a mass-mediei pentru a comunica şi a promova voluntariatul şi
participarea civică.
e.
Realizarea
de studii şi cercetări cu privire la domeniile de implicare voluntară şi cu
privire la situaţia mediului de voluntariat în România.
2.4.Ocupare şi Antreprenoriat
2.4.1. Ocupare
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani în România
(63.8% în 2012) este mai mică decât media Uniunii Europene (68.5% în 2012) şi
se estimează că ţinta naţională de 70% până în anul 2020 este greu de atins[7], iar
decalajul faţă de media UE este posibil să crească în condiţiile în care ţinta
europeană pentru acelaşi orizont de timp este de 75%.
7 Cf. European Commission,
Recommendation for a COUNCIL RECOMMENDATION on Romania’s 2013 national reform
programme and delivering a Council opinion on Romania’s convergence programme
for 2012-2016 {SWD(2013) 373 final}, p. 4
Daca avem în vedere că la populaţia de 15 ani şi peste întâlnim
una dintre cele mai ridicate rate de ocupare în grupa de vârstă 24-35 ani
(78.1% în trim. IV/2012) şi una dintre cele mai scăzute în grupa de vârstă
15-24 ani (27.3% în trim. IV/2012)[8], este
evident potenţialul pe care îl are forţa de muncă tânără pe piaţa muncii şi
faptul că principala resursă pentru atingerea ţintei europene de ocupare se
află aici.
Pe de altă parte, rata şomajului în rândul tinerilor de 15-24
ani era în ultimul trimestru al anului 2012 de 22.7%, faţă de 6.9% la nivelul
întregii populaţii active, ceea ce se justifică parţial prin participarea mai
ridicată în sistemul formal de educaţie a tinerilor din această categorie de
vârstă, dar aceasta era semnificativ mai mare decât la nivelul întregii
populaţii active şi în grupa de vârstă 25-34 ani, respectiv 8.6%, ceea ce oferă
o imagine mai bună a nivelului de subutilizare a resurselor de muncă tinere în
România[9]
(folosim date 2012 întrucât accesul la resursele europene mobilizate prin
Iniţiativa de Ocupare a Tinerilor depinde de situaţia şomajului în rândul
tinerilor la nivelul acestui an). În trei dintre regiunile de dezvolare ale
României (NUTS 2), respectiv Centru, Sud-Muntenia şi Sud-Est, rata şomajului în
rândul tinerilor de 15-24 ani depăşea 25%, ceea ce le face eligibile pentru
spijin financiar european în cadrul Iniţiativei menţionate.
Mai îngrijorătoare este rata şomajului de lungă durată în rândul
tinerilor de 15-24 ani, care în trimestrul IV/2012 era de 13.3%, faţă de 3.2%
pe ansamblul populaţiei active[10]. În
plus, un număr considerabil de şomeri tineri, atât din grupa de vârstă 15-24
ani, cât şi din grupa de vârstă 25-34 (57.890, respectiv 96.201)[11], ani
au renunţat să mai caute un loc de muncă (fie cred că nu există locuri libere
sau nu ştiu unde să caute, fie nu se simt pregătiţi profesional sau cred că nu
vor găsi din cauza vârstei, sau au fost descurajaţi de eşecul căutării unui loc
de muncă).
Relevantă pentru accesul şi şansele de rămânere/promovare pe
piaţa muncii este şi rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de
către tinerii de 18-24 ani, care la nivelul trimestrului al patrulea al anului
2012 se situa la 16.9%, faţă de 12.8% la nivelul UE. Nu mai puţin, pentru
şansele de promovare pe piaţa muncii este relevant gradul de participare la
procesul educaţional sau de instruire al persoanelor de 25-64 ani. Acesta era
în trim. IV/2012 de doar 1.3%[12], în
timp ce la nivelul UE era (în 2011) de 8.9%[13].
Rata mare a tinerilor neocupaţi care nu urmează nicio formă de
educaţie sau de instruire este de asemenea îngrijorătoare, fiind în trimestrul
IV/2012 de 20.3%[14]
Consultările organizate de organizaţiile non-guvernamentale de
şi pentru tineret au evidenţiat, de asemenea, probleme majore de acces pe piaţa
muncii pentru tineri, precum:
-
Dificultatea de a găsi un loc de muncă
în concordanţă cu specializarea
şi/sau de
către cei fără experienţă; insuficienţa locurilor de muncă.
-
Informarea
insuficientă privind oferta de
locuri de muncă şi posibilele cariere.
-
Anumite profesii nu sunt corespunzător respectate.
- Salariile mici din unele
domenii importante (de exemplu, educaţie)
sunt un motiv de descurajare a tinerilor absolvenţi să se angajeze,
întrucât nu-şi pot permite acoperirea cheltuielilor de subzistenţă: chirie, mâncare
etc., ceea ce le îngreunează
întemeierea unei familii.
-
Insuficenţa locuinţelor sociale.
-
Oferta limitată de job-uri part-time/pe timp de vară pentru tineri
(iar cele existente sunt prost plătite/exploatează tinerii).
Faţă de cele de mai sus, Strategia îşi propune să îmbunătăţească
participarea tinerilor pe piaţa muncii, atât cantitativ cât şi calitativ, să-i
capaciteze pentru dezvoltarea şi valorificarea potenţialului lor profesional,
să dezvolte capacitatea tinerilor de a căuta, găsi şi ocupa locuri de muncă
potrivite pregătirii şi abilităţilor lor profesionale, să-i sprijine în
înfiinţarea şi dezvoltarea de afaceri proprii, să le creeze condiţii pentru
ocuparea locurilor de muncă potrivite pregătirii lor acolo unde acestea se
găsesc, să-i sprijine în întemeierea unei familii şi să le creeze condiţii
pentru îmbinarea armonioasă a vieţii profesionale cu cea de familie şi pentru
participarea cât mai largă la viaţa socială, culturală, civică şi politică a
ţării şi a Europei. Realizând acestea, Strategia acordă o atenţie specială
tinerilor care din diferite motive ar putea avea mai puţine oportunităţi.
Obiective
specifice şi direcţii de acţiune
- Creşterea ratei de
ocupare a forţei de muncă tinere, cu focalizare pe grupele de vârstă 15-24
ani şi 25-29 ani, iar în cadrul acestora cu atenţie specială pentru femei,
lucrători necalificaţi, tineri cu dizabilităţi, tineri cu responsabilităţi
familiale, tineri aparţinând minorităţii rromă, tineri care părăsesc
sistemul de protecţie a copilului, tineri care au ispăşit pedepse
privative de libertate.
Direcţii de acţiune:
- Elaborarea
şi implementarea unor scheme de stimulente financiare pentru angajare şi
instruire, acordate întreprinderilor care angajeză şi pregătesc în meserii
cerute pe piaţa muncii tineri fără calificare sau cu nivel scăzut de
calificare.
- Punerea
în aplicare fără întârziere a unui plan național pentru ocuparea
tinerilor.
- Stimularea
și extinderea măsurilor de încurajare a angajării tinerilor pe piaţa
muncii, în special a celor proveniţi din sistemul de protecţie a
copilului, a tinerilor care au ispăşit pedepse privative de libertate şi a
tinerilor cu dizabilităţi.
- Program
de încurajare a tinerilor rromi pentru intrarea pe piaţa muncii, care
prevede un stagiu plătit de stat, cursuri de specializare şi pregătire şi,
la final, consiliere pentru plasamentul pe piaţa de muncă.
- Promovarea unei
legislaţii în favoarea tinerilor prin care să fie asigurată tranziţia
coerentă de la sistemul educaţional către piaţa forţei de muncă.
Direcţii de acţiune:
- Munca
de tineret şi învăţarea nonformală vor fi recunoscute şi sprijinite în
continuare ca surse semnificative de sprijin în vederea dobândirii de
abilităţi şi competenţe de natură a uşura accesul tinerilor pe piaţa
muncii, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa
2020.
- Promovarea
unui acces uşor la informaţie, prietenoasă şi de calitate, privind piaţa
muncii pentru toţi tinerii, în special pentru cei cu mai puţine
oportunităţi.
- Formarea
şi orientarea concentrate pe carieră trebuie integrate la toate nivelele
traiectoriilor de educaţie formală şi de învăţare nonformală pentru a
conştientiza tinerii cu privire la cerinţele pieţei muncii, a le crea
şanse mai bune pe această piaţă şi a-i pregăti pentru viaţa de muncă.
- Actorii
importanţi precum lucrătorii de tineret, consilierii de carieră şi
trainerii instruiţi vor fi recunoscuţi şi susţinuţi ca o sursă
semnificativă de sprijin relevant.
- Susţinerea,
inclusiv financiară, a organizaţiilor de tineret, ca furnizori majori de
educaţie nonformală şi învăţare informală, precum şi de largi oportunităţi
de mobilitate în afara contextului educaţiei formale. Sprijinul financiar
pe termen lung este esenţial pentru ele în vederea echipării tinerilor cu
abilităţile şi competenţele necesare pentru a deveni cetăţeni activi şi a
uşurării accesului lor pe piaţa muncii, ceea ce constituie un pas
important în realizarea obiectivelor majore ale strategiei Europa 2020 şi
construirea unei Europe competitive, bazate pe cunoaştere şi sustenabile.
- Asigurarea
de training personalizat specialiştilor în munca de tineret, profesorilor
şi consilierilor de carieră pentru furnizarea de informaţii privind piaţa
muncii şi consilierea în domeniul carierei.
- Organizarea
de seminarii privind sprijinul în dezvoltarea carierei prin întărirea
cooperării dintre organizaţiile de tineret şi serviciile naţionale de
ocupare a forţei de muncă.
- Crearea
unei instituţii consultative, focalizate în principal pe furnizarea de
consiliere în carieră în cadrul structurilor educaţionale şi care intră în
dialog cu factorii implicaţi relevanţi pentru a asigura ca tinerilor să le
fie furnizată consiliere de carieră relevantă şi suficientă.
- Promovarea şi
susţinerea echilibrului între viaţa profesională şi cea personală a
tinerilor.
Direcţii de acţiune:
- Promovarea
şi susţinerea de programe şi măsuri care să asigure un echilibru între
muncă şi nevoile personale ale tinerilor, de natură a le permite să-şi
folosească pe deplin potenţialul atât pe piaţa muncii, cât şi în viaţa
privată. Pentru a combina munca cu educaţia continuă, formarea
profesională, viaţa de familie şi voluntariatul, tinerii au nevoie de o
flexibilitate voluntară îmbunătăţită, precum şi de securitate, împreună cu
accesul asigurat la resurse necesare.
- Îmbunătăţirea
măsurilor de securitate socială pentru a încuraja angajatorii şi angajaţii
să folosească variate forme de muncă, în special munca la distanţă, munca
cu program parţial, împărţirea locului de muncă şi munca la domiciliu.
- Asigurarea
mai multor tipuri de facilităţi pentru îngrijirea copiilor, mai flexibile
şi mai accesibile, la locul de muncă, acasă şi la şcoală, asigurate de
personal calificat.
- Lansarea
de campanii de informare care să încurajeze tinerele familii să împartă în
mod egal sarcinile din viaţa privată şi profesională, folosind aranjamente
flexibile de muncă.
- Dezvoltarea de
politici care să asigure un nivel ridicat de creştere şi de ocupare
durabilă a forţei de muncă, bazate pe cunoaştere.
Direcţii de acţiune:
- Facilităţi
fiscale pentru crearea de locuri de muncă: scutirea (suportarea, de la Bugetul de stat),
pentru o perioadă de 1 an, a contribuţiilor sociale datorate de angajatori
în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puţin egală cu
2 ani, a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani.
- Măsurile
active pe piața forței de muncă vor trebui să ia în considerare
disparitățile regionale și teritoriale specifice.
- Serviciile
de educație, formare profesională și angajare vor trebui să fie aliniate
la nevoile în schimbare ale pieței forței de muncă, în special de
calificare, necesare în acele sectoare care au potențial de creștere.
Participarea angajatorilor în dezvoltarea forței de muncă și la învățarea
pe tot parcursul vieţii va trebui să fie încurajată și facilitată.
- O
atenţie specială va fi acordată calităţii şi valorii adăugate a burselor
de training oferite tinerilor, inclusiv prin participarea la iniţiativa
europeană privind un Cadru European al Calităţii pentru Bursele de
Training.
- Creşterea
şi îmbunătăţirea investiţiilor în asigurarea de competenţe adecvate acelor
locuri de muncă cerute pe piaţa muncii, împreună cu mai buna adaptare pe
termen scurt şi mai buna anticipare pe termen lung a competenţelor cerute
pe piaţa muncii.
- Luarea
în considerare a situaţiei specifice a tinerilor la proiectarea
strategiilor de flexisecuritate.
- Stimularea
mobilităţii tinerilor pe piaţa internă a muncii.
Direcţii de acţiune:
- Subvenţii
pentru chirie în cazul celor care se mută în alt judeţ pentru primul loc
de muncă.
- Încurajarea
întreprinderilor să contracteze şi să includă în pachetul salarial pentru
tineri angajaţi locuinţe de serviciu. Complementar, astfel de locuinţe să
fie contractate/construite de stat şi puse la dispoziţia angajatorilor în
anumite condiţii.
- Facilitarea
accesului şi a mobilităţii pe piaţa internă a forţei de muncă atât a
tinerilor români care au studiat în străinătate, cât şi a tinerilor
străini care au studiat în România sau în alte state membre ale UE.
- Sprijinirea
mobilităţii tinerilor din România pe piaţa europeană a forţei de muncă,
inclusiv prin programe de combinare a muncii cu pregătirea şi prin
programe de integrare, în cadrul fazei post-pilot a programului
"Primul tău job EURES".
Direcţii de acţiune:
- Întărirea
capacităţii serviciilor publice de ocupare şi a altor organizaţii care
activează pe piaţa muncii pentru a deveni servicii de ocupare în cadrul
acestui program, precum şi pentru a se asocia la alte reţele europene
menite a facilita integrarea pieţelor muncii la nivel european.
- Încurajarea
şi sprijinirea parteneriatelor tranfrontaliere dintre angajatori şi
furnizori de formare profesională, în vederea amplificării oportunităţilor
de acces ale tinerilor din România la educaţie şi formare profesională în
cadrul programului "Erasmus +", inţiat de Comisia Europeană.
- Promovarea
de oportunităţi profesionale şi vocaţionale transfrontaliere pentru
tineri.
- Asigurarea unor
şanse mai bune de acces şi de menţinere pe piaţa muncii a tinerilor, prin
însuşirea şi dezvoltarea
abilităţilor şi competenţelor care le asigură locul de muncă în viitor.
Direcţii de acţiune:
- Sprijinirea
furnizorilor de educaţie şi formare profesională în mai buna adecvare a
abilităţilor şi competenţelor cursanţilor/absolvenţilor la cerinţele unor
sectoare cu potenţial ridicat de creare de locuri de muncă, precum TIC,
îngrijirea sănătăţii şi economia verde, inclusiv participarea acestora la
coaliţiile şi planurile de acţiune iniţiate în acest sens de Comisia
Europeană.
- Tinerii
ocupaţi trebuie să aibă dreptul la tratament egal şi corect, mai ales în
ce priveşte munca şi salariul decent, locuri de muncă neprecare,
oportunităţile de pregătire şi promovare, şi să nu fie supuşi
discriminării pe baza vârstei.
- Pentru
menţinerea pe piaţa muncii, tinerilor trebuie să li se asigure consiliere
şi orientare în carieră de calitate, formare la locul de muncă, internship
şi ucenicie de bună calitate plătite, care să răspundă abilităţilor şi
intereselor acestora.
- Salvgardarea
drepturilor tinerilor care intră pe piaţa muncii, precum şi pe întreaga
durată a vieţii lor active, prin măsuri politice adecvate şi mecanisme de
control întărite.
- Îmbunătăţirea
flexibilităţii cât şi a securităţii pentru a permite tinerilor să combine
munca cu continuarea educaţiei, cu participarea la cursuri de formare, cu
participarea la activităţi de voluntariat şi cu viaţa privată.
- Abordarea
multi-dimensională a sprijinului pentru (re)integrarea tinerilor care nu
sunt incluşi în educație sau training şi nici pe piaţa muncii (NEET), prin
oportunități de educație, formare profesională și ocupare a forței de
muncă.
- Utilizarea optimă
a generaţiilor existente şi a celor noi de programe şi fonduri UE, ca
instrumente importante de promovare a moblităţii pentru învăţare şi a
altor forme de învăţare, precum şi pentru creşterea oportunităţilor
tinerilor de acces pe piaţa muncii.
Direcţii de acţiune:
- Asigurarea
ca fondurile Uniunii Europene să fie accesibile tinerilor şi
organizaţiilor de tineret şi crearea de structuri de sprijin care să ajute
organizaţiile de tineret să solicite astfel de finanţări.
- Asigurarea
ca toţi tinerii şi perspectivele lor să fie avute în vedere la elaborarea
viitoarei generaţii de programe pentru tineret.
- Implementarea
Garanţiei pentru Tineret: asigurarea unei oferte de calitate tuturor
tinerilor, pentru ocupare, continuarea educaţiei, ucenicie sau program de
pregătire profesională în termen de 4 luni de la părăsirea şcolii sau
înregistrarea ca şomer. Elaborarea urgentă şi trimiterea la Comisia Europeană
a unui plan de implementare a Garanţiei pentru Tineret în regiunile cu
rata şomajului în rândul tinerilor peste 25%, apoi a unui plan de
implementare pentru celelalte regiuni. Includerea în acest plan a
măsurilor de reformă în domeniul uceniciei.
- Accelerarea
pregătirii, în colaborare cu Comisia Europeană, a Acordului de Parteneriat
şi a programelor operaţionale pentru Fondurile Europene Structurale şi de
Investiţii , cu focalizare accentuată pe ocuparea tinerilor, investiţiile
în capitalul uman şi adaptarea sistemelor de educaţie şi formare
profesională la cerinţele pieţei muncii.
- Pregătirea
urgentă a unui portofoliu de proiecte finanţabile în cadrul Iniţiativei
pentru Ocuparea Tinerilor şi continuarea elaborării unor astfel de
proiecte pentru a accesa aceste foduri imediat după aprobarea bugetării şi
în primii doi ani după aceasta, având în vedere propunerea Comisiei
Europene ca întregul buget aferent Iniţiativei să fie alocat în primii doi
ani.
- Solicitarea
urgentă către Comisia Europeană a constituirii unei Echipe de Acţiune
pentru Ocuparea Tinerilor, care să acorde asistenţă în implementarea
Garanţiei de Tineret şi accesarea resurselor alocate prin Fondul Social
European şi prin Iniţiativa pentru Ocuparea Tinerilor.
- Constituirea
unor parteneriate puternice între autorităţile publice responsabile în
domeniile educaţiei şi ocupării, partenerii sociali, camerele de comerţ şi
de meserii, furnizorii de formare profesională, organizaţiile de tineret
şi de studenţi, serviciile de ocupare şi agenţiile care gestionează foduri
europene, în vederea accesării şi folosirii fondurilor europene pentru
implementarea Garanţiei de Tineret.
2.4.2. Antreprenoriat
Conform Barometrului
de Opinie publică Tineret 2012[15], în
ceea ce privește lansarea în mediul de afaceri, aproximativ un sfert dintre
tinerii din România (27%), conform eșantionului, și-au exprimat dorința de a
face acest lucru.
Cel mai vizat domeniu
de către tineri este cel al comerțului, serviciilor și al consultanței (30%),
urmat de cel al agriculturii, zootehniei, pisciculturii și silviculturii (18%).
De asemenea, datele culese reflectă faptul că tinerii ar mai viza domenii
precum cel al construcțiilor și finisajelor interioare (11%), precum și cel al
informaticii și comunicațiilor (10%).
În România, 1 tânăr din 100 decide să înceapă
o afacere pe cont propriu, faţă de 1 din 4 tineri în Cehia, Polonia sau
Ungaria. Foarte puţini tineri demarează o afacere pe cont propriu. Cele mai
frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor şi birocraţia. [16]
Statisticile la nivel european indică faptul
că România acordă o importanţă extrem de redusă educaţiei antreprenoriale,
astfel încât mai puţin de 10% din cei care au iniţiat şi dezvoltat o afacere au
şi o bază teoretică în acest sens, comparativ cu media europeană care indică un
procent de 30%.[17]
Consultările organizate de organizaţiile neguvernamentale
de/pentru tineret au evidenţiat, de asemenea, probleme majore de acces în lumea
afacerilor pentru tineri, precum:
- Lipsa/insuficienţa fondurilor pentru
tinerii
c u iniţiativă
şi dificultatea atragerii partenerilor din mediul privat.
- Dificultăţile
întâmpinate de tinerii antreprenori, întrucât există foarte puţine mecanisme de suport/sprijin pentru cei cu idei
noi şi reformatoare.
- Lipsa din curricula şcolară a unor cursuri/teme
importante pentru viaţă, precum contabilitate primară, comunicare,
gestiuna resurselor etc.
- Sprijin insuficient din partea statului pentru
tinerii antreprenori/insuficienţa programelor destinate susţinerii
antreprenoriatului în rândul tineretului.
Faţă de această situaţie, Strategia îşi
propune dezvoltarea educaţiei antreprenoriale şi a formării profesionale
în rândul tinerilor pentru sprijinirea creşterii economice şi a creării de noi
IMM-uri, crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru tinerii întreprinzători
şi dinamizarea culturii antreprenoriale prin încurajarea schimburilor de
experienţă şi promovarea unor modele de bună practică.
Obiective
specifice şi direcţii de acţiune
1.
Creşterea gradului de
auto-ocupare a tinerilor în domeniul afacerilor.
Direcţii de acţiune:
a)
Aplicarea unor măsuri legislative şi dezvoltarea unor programe
adaptate nevoilor tinerilor.
b)
Stimularea iniţierii de noi afaceri prin promovarea
antreprenoriatului in şcoli şi universităţi.
c)
Oferirea unei palete de servicii mai variante pentru dezvoltarea
carierei tinerilor, care să vină totodată şi în sprijinirea dezvoltării
economice la nivel naţional şi european
d)
Facilitarea şi sprijinirea dezvoltării talentului şi
aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor.
e)
Stimularea şi sprijinirea demarării şi dezvoltării firmelor
nou-înfiinţate (start-up-uri) prin facilitarea accesului acestora la finanţare
f)
Crearea
de programe de formare în afaceri pentru şomerii tineri, care includ etape clar
definite: profilare, planificare, punere în funcțiune, consolidare și creștere,
în fiecare etapă oferind un meniu variabil de servicii (consiliere, formare și
calificare, consiliere și accesul la microcredite), în parteneriat cu tinerii
și alte organizații, consilieri în afaceri și instituțiile financiare.
g)
Lansarea
programelor active pe piața muncii care oferă sprijin financiar pentru șomerii
tineri în vederea demarării unei afaceri.
h)
Conectarea
serviciilor publice de ocupare, cu servicii de asistenţă şi micro-furnizori de
finanţare pentru a ajuta şomerii tineri să îşi dezvolte o carieră în
antreprenoriat.
i)
Introducere
până la sfârşitul anului 2015,
a competenței cheie "spiritul antreprenorial"
în curricula de studiu în învățământul primar, gimnazial, profesional, superior
și în educația adulților.
2.
Promovarea antreprenoriatului,
la toate nivelele educaţiei şi formării tinerilor.
Direcţii de acţiune:
a)
Asigurarea dobândirii
de competenţe transversale precum competenţele digitale, învăţarea de a învăţa,
simţul iniţiativei şi antreprenoriatului, cunoaşterea şi înţelegerea aspectelor
culturale prin programe special create.
b)
Asigurarea
funcţionalităţii triunghiului educaţie-cercetare-inovare prin susţinerea
parteneriatului dintre lumea întreprinderilor şi diferitele sectoare şi nivele
ale educaţiei, formării şi cercetării pentru asigurarea adecvării competenţelor
şi aptitudinilor formate în şcoală la nevoile pieţei muncii, dar şi pentru
creşterea accentului pe inovare şi antreprenoriat în toate formele de învăţare.
c)
Oferirea posibilităţii
tinerilor de a avea cel puțin o experienţă practică de antreprenoriat înainte
de vârsta de 26 ani, sau chiar înainte de a pleca din învăţământul obligatoriu,
cum ar fi rularea unei mini-companii,
responsabilitatea unui proiect antreprenorial pentru o companie sau un proiect
social.
d)
Pregătire
antreprenorială pentru tineri prin intermediul resurselor fondurilor
structurale (Fondul Social European, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală).
e)
Promovarea de module
de învățare antreprenorială pentru tinerii care participă la schemele de
garantare Națională de Tineret.
3.
Facilitarea adaptării
tinerilor întreprinzători la procesele de integrare europeană şi globalizare.
Direcţii de acţiune:
a) Dezvoltarea aptitudinilor
antreprenoriale bazate pe cunoaşterea şi gestionarea optimă a resurselor, în
vederea adaptării rapide la rigorile determinate de globalizarea pieţelor.
b)
Promovarea
programului Erasmus pentru tinerii antreprenori[18],
un program de schimb transfrontalier care oferă antreprenorilor noi sau
aspiranţi şansa de a învăţa de la antreprenorii cu experienţă care conduc mici
companii în alte ţări din Uniunea Europeană.
c) Facilitarea accesului tinerilor
la sursele de finanţare pentru
dezvoltare, prin servicii şi programe de consiliere şi consultanţă.
d)
Dezvoltarea
unei platforme dedicate analizei, creării unei metodologii comune şi a unui
program de mentorat între antreprenori la nivel european.
3. Contribuţia Strategiei la incluziunea socială a tinerilor, în
special a celor vulnerabili şi/sau care, din diferite motive, ar putea avea
oportunităţi mai puţine
Obiective
specifice şi direcţii de acţiune
- Relansarea
politicilor de combatere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale în
România cu accent pe tineri și copii pentru a reduce deficitele pe toate
dimensiunile vieții acumulate în stadiile inițiale ale vieții, deficite
care sunt de așteptat să marcheze negativ tot parcursul ulterior al
indivizilor și care ar deveni mult mai dificil de recuperate
Direcţii de acţiune:
a.
Combaterea sărăciei și a excluziunii
sociale a tinerilor şi a transmiterii intergeneraționale, precum şi întărirea
coeziunii la nivel societal şi a solidarității cu tinerii.
b.
Creșterea
accentului pe prevenire, care este cea mai eficientă și viabilă
cale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale și pe intervenția timpurie pentru a se evita situația în care persoanele care ajung
în sărăcie rămân prinse în situații socioeconomice tot mai dificile și
problematice.
c.
Schimbarea
modului de abordare a combaterii sărăciei tinerilor de la intervenții de
asistență socială punctuale la măsuri de dezvoltare socială și învestiție
constantă în tineri, implementate de la începutul și pe tot parcursul ciclului
de viață
d.
Adoptarea unei abordări intersectoriale
în demersurile de îmbunătăţire a coeziunii comunitare şi solidarităţii, precum
şi în cele de reducere a excluziunii sociale a tinerilor, abordând aspectele
care țin de educaţia, ocuparea, locuirea şi incluziunea tinerilor într-o
manieră integrată; acțiuni de combatere
a sărăciei și a excluziunii pe întreg spectrul de politici; pentru a
răspunde nevoilor tinerilor şi pentru a asigura coerenţă în politicile privind
bunăstarea şi acces la sistemele de asistenţă şi protecţie, trebuie întărită
cooperarea intersectorială, precum şi cea între nivelurile local, regional,
naţional şi european.
e.
Reconsiderarea beneficiilor financiare,
a serviciilor și a suportului în natură pentru copii și tineri pentru
asigurarea tuturor nevoilor fundamentale ale acestora
f.
Întărirea responsabilizării părinţilor
cu serviciile de asistenţă socială şi dezvoltarea funcţiilor sociale ale
autorităţilor publice comunitare.
g.
Elaborarea de către autoritățile
responsabile (Guvern, MMFPSPV) a unui program prioritar, parte a strategiei
anti-sărăcie și de promovare a incluziunii sociale, aflate în curs de
elaborare: Incluziunea Socială a copiilor și tinerilor aflați în sărăcie
extremă şi cu risc ridicat de marginalizare/ excluziune socială; elaborarea
unui pachet complex de servicii sociale adesate copiilor și tinerilor din
zonele cu sărăcie extremă, în vederea facilitării accesului la educație,
acordării de alimentaţie sănătoasă,
dezvoltarea capacităţii de dezvoltare personală.
h.
Îmbunătățirea accesului la asistență
socială a tinerilor în nevoie, pentru a-și valorifica drepturile; sprijinirea
activităţilor de informare şi educare a tinerilor cu privire la drepturile lor
i.
Participarea tinerilor în toate fazele
derulării politicilor anti-sărăcie și pentru promovarea incluziunii sociale:
serviciile pentru tineret, serviciile sociale şi instituţiile de educaţie
formală trebuie să lucreze înpreună cu tinerii şi familiile lor pentru a
preveni excluziunea socială a tinerilor.
j.
Valorificarea întregului potenţial al muncii
de tineret şi al centrelor de tineret ca mijloace de incluziune.
k.
Sprijinirea dezvoltării cunoaşterii şi
competenţelor interculturale ale tuturor tinerilor şi combaterea
prejudecăţilor.
l.
Remedierea problemelor lipsei de
adăpost, locuirii şi excluziunii financiare.
m. Promovarea măsurilor de sprijin pentru tinerele familiie
2. Acordarea de sprijin pentru tineri în
vederea asigurării desfășurării unor vieți independente, a întemeierii unor
familii proprii și a stimulării natalității în rândul tinerilor
Direcţii de acţiune:
a.
Asigurare a echilbrului dintre viața profesională, accesul la
educație și măsuri de sprijinire a familiei, în mod special în vederea
creșterii copiilor
b.
O piață a muncii flexibilă și incluzivă
c.
Educație adaptată la cerințele
implicării tinerilor în activități generatoare de venit
d.
Servicii de suport pentru creșterea
copiilor acasă, la locul de muncă și în sistemul educațional de terțiar
- Promovarea unei piețe a muncii mai incluzive cu tinerii în general
și cu tinerii din categorii defavorizate în mod special, îmbunătătirea
calității integrării tinerilor pe piața muncii, asigurarea unei piețe a
muncii flexibilă și creșterea siguranței cu privire la menținerea locului
de muncă
Direcţii de acţiune:
a.
Asigurarea dreptul la tratament egal şi corect, mai ales în ce
priveşte munca şi salariul decent, locuri de muncă neprecare, oportunităţile de
pregătire şi promovare, şi prevenirea discriminării pe baza vârstei.
b.
Implementarea unor politici dedicate încadrării în muncă a
tinerilor, în care să fie incluse măsurile menite să reducă rata șomajului în
rândul tinerilor, printre altele prin intermediul uceniciilor, al stagiilor sau
al altor experiențe de muncă
c.
Dezvoltarea, completarea și actualizarea cadrului naţional al
calificărilor și a sistemului de standarde ocupaționale pentru a stimula
dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă
d.
Dezvoltarea cadrului naţional al
calificărilor, încurajarea programelor de formare profesională continuă;
e.
Promovarea mecanismelor de recunoaştere
a achiziţiilor obţinute pe căi nonformale şi informale pentru a facilita
accesul adulţilor cu nivel educaţional redus la nivele educaţionale superioare.
f.
Promovarea concepului de management al
vieţii şi al carierei care să sprijine indivizii pentru a beneficia
din plin de toate oportunităţile
g. Acordarea de
sprijin social îmbunătățit care continuă și atunci când tinerii se
angajează pentru a se evita o situație de „ușă rotativă” în care persoanele
sunt prinse între șomaj și un loc de muncă precar, de slabă calitate.
h. Extinderea eligibilității pentru cursuri de calificare
profesională și la persoanele care nu au absolvit învățământul obligatoriu, în
paralel cu cursuri de instruire speciale în competențe de bază pentru aceste
persoane, astfel încât să poată fi cuprinse grupuri la risc precum persoanele
aflate în sărăcie sau romii.
i.
Facilitarea unor convenţii între unitățile
şcolare din zone izolate, fără angajatori importanți în
proximitate, şi agenţi din alte zone economice, pentru a permite
organizarea învățământului profesional în aceste zone.
j.
Prelungirea duratei facilităților acordate
către angajatori pentru angajarea persoanelor tinere și cumularea facilităților
pentru tineri cu cele acordate pentru angajarea persoanelor din grupurile
vulnerabile, dacă este vorba de tineri din aceste categorii
k.
Pentru asigurarea tranziţiei de la educaţie
la ocupare, tinerilor trebuie să li se asigure consiliere şi orientare în
carieră de calitate, formare la locul de muncă, internship şi ucenicie de bună
calitate plătite, care să răspundă abilităţilor şi intereselor acestora.
l.
Trebuie asigurat sprijinul necesar,
financiar, administrativ sau de altă natură, pentru încurajarea
antreprenoriatului în rândul tinerilor.
- Direcționarea educației non-formale spre
reintegrarea socială a tinerilor excluși social, asigurarea menținerii sau
restabilirii accesului la educația formală în paralel cu o reală promovare
a învățării non-formale și informale și a recunoașterii competențelor
dobândite
Direcţii de acţiune:
a.
Investiții eficiente în sistemele de învățământ și de formare la
toate nivelurile (de la nivel preșcolar la nivel universitar) și asigurarea
accesului egal la educaţie gratuită şi de bună calitate, de la nivelul primar
până la cel terţiar, pentru toţi tinerii
b.
Ameliorarea rezultatelor în domeniul educației, tratând fiecare
segment (preșcolar, primar, secundar, profesional și universitar) în cadrul
unei abordări integrate, care să includă competențele-cheie și care are scopul
de a reduce părăsirea timpurie a școlii;
c.
Pentru a atinge ţinta stabilită pentru anul 2020 de
absolvire de către tineri a învățământului superior sunt necesare măsuri de
atragere către educaţia terţiară a populaţiei care acum are vârsta
cuprinsă între 23 şi 27 de ani, în special în contextul tendinței
descendente a ratei de cuprindere în învățământul superior.
d.
Consliere vocațională reală a tinerilor de la nivelul
învățământului gimnazial și secundar inferior cu ajutorul tinerilor din
învățământul superior, a proaspeților absolvenți, pentru activizarea
concomitent a mai multor grupe de vârstă de tineri
e.
Dezvoltarea de platforme de educație prin parteneriat între
şcoli, universităţi, organizaţii de tineret şi furnizori de învăţare nonformală
cu participarea membrilor comunității (părinți, tineri) din care provin
beneficiarii acestor platforme de învățare
f.
Pentru a construi o
cultură a înţelegerii, acceptării şi respectului, sistemele de educaţie trebuie
să promoveze participarea la procesul de decizie, diversitatea şi incluziunea,
mai degrabă decât să se concentreze pe examene şi certificate.
g.
Măsuri pentru promovarea e-incluziunii tinerilor, direcționate
în special spre zonele mai sărace și mai izolate din mediul rural și spre
categoriile de tineri cu un standard de viață mai scăzut
- Conceperea unor
noi programe de construire sau amenajare de locuințe sociale, care să
permită implementarea prevederilor legale care îndreptățesc tinerii
defavorizați la o locuință, cum este cazul legii marginalizării sociale
Direcţii de acţiune:
a. Elaborarea unei concepţii a locuinţelor sociale și
diagnoza nevoii reale de locuințe sociale la nivelul României
b. Continuarea acordării de facilități pentru achiziționarea
unei locuințe pentru tineri și demararea, odată cu revirimentul economic, a
unor noi programe de locuințe adresate tinerilor
c.
Realizarea unui stoc de locuinţe sociale,
la nivel de 50% din nevoi, până la nivelul anului 2020
- Promovarea accesului egal la sănătate a tinerilor și menținerea
accesului gratuit la un pachet de servicii de bază sanitare și
îmbunătițirea calității actului medical de care beneficiază copiii și
tinerii
Direcţii de acţiune:
a.
Tinerilor trebuie să
le fie garantate drepturile sociale, în particular accesul liber şi egal la
servicii medicale de sănătate mintală şi fizică accesibile
b.
Monitorizarea mai atentă a tinerilor și încurajarea accesului
regulat la consult medical pentru prevenirea apariției unor boli
c.
Promovarea unui pachet integrat dedicat tinerilor de educație
pentru sănătate și educație sexuală
d.
Elaborarea unui set de măsuri de conștientizare și planificare
familială dedicate tinerelor din categorii vulnerabile sociale
- Elaborarea și
implementarea în parteneriat cu toate instituțiile responsabile din toate sectoarele
a unor măsuri de suport special pentru grupurile de tineri vulnerabile
social
Direcţii de acţiune:
a.
Lărgirea atribuțiilor centrelor de tineret pentru a le
transforma în instituții care pot fi la nivel local centre de resurse pentru
tinerii excluși social și marginalizați, integrând intervenția autoritățile
locale cu responsabilități sectoriale în implementarea politicilor de tineret
b.
Elaborarea unor măsuri pentru diminuarea riscurilor importante
pentru copiii și tinerii de 15-18 ani rămaşi în ţară după emigrarea părinților
și lipsiţi de suportul serviciilor de asistenţă socială.
c.
Politici eficiente de combatere a discriminării tinerilor,
deoarece pentru numeroase grupuri și persoane, sursele sărăciei și precarității
se află foarte adesea în restricțiile de la oportunitățile și drepturile la
care au acces celelalte grupuri.
d.
Integrarea actiunilor de combatere a fenomenului copiilor și
tinerilor fără adăpost în ansamblul strategiilor de actiune si al politicilor
sociale iniţiate de MMFPSPV; pregătirea unui cadru institutional integrat de
interventie.
e.
Corelarea şi simplificarea serviciilor dedicate categoriei
copiilor și tinerilor fără adăpost şi acordarea lor într-un pachet
integrat - este nevoie de colaborare
instituţională pentru a acorda integrat suport - acte de identitate, asistenţă
medicală, asistenţă socială (indemnizaţii), acces la pensii, acces la
adăposturi şi locuinţe sociale, acces la sistemul educaţional, acces la
oportunităţi de angajare. Creşterea accesului acestei categori la drepturile
legale oferite prin legi precum venitul minim garantat, legea marginalizării
sociale, legea economiei sociale şi alte legi care includ această categorie
socială printre beneficiarii eligibili
f.
Prevenirea transmiterii mai ales prin transmitere sexuală a HIV
/SIDA în rândul tinerilor și reducerea, în acord cu prevederile Strategiei
HIV/SIDA, până în 2015 cu cel puţin 20% a incidenţei HIV în rândul tinerilor de
15 – 29 de ani faţă de 2010.
g.
Combaterea formelor specifice de discriminare și excluziune cu
care se confruntă tinerii cu nevoi speciale, asigurarea asistenței specializate
pentru reintegrarea ocupațională și socială a acestor tineri
h.
Creșterea resurselor, în special a
serviciilor, pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală
i.
Asistență pentru dobândirea unei
locuințe, acces la educație și la servicii de sănătate al tinerilor care
părăsesc centrele de plasament
- Indicatori
pentru urmărirea efectelor pe care politicile în domeniul tineretului le
au asupra situaţiei tinerilor
Indicatori contextuali
- Populaţia de copii – număr total de
persoane în categoria de vârstă 0-14 ani care trăieşte într-un stat membru al
UE la 1 ianuarie (sursa: Eurostat – date demografice)
-
Populaţia de tineri - număr total de persoane în categoriile de vârstă
15-19, 20-24 şi 25-29 ani care trăieşte într-un stat membru al UE la 1 ianuarie
(sursa: Eurostat – date demografice)
-
Ponderea populaţiei tinere – persoane tinere (în categoriile de vârstă
15-19, 20-24 şi 25-29 ani) ca pondere în totalul populaţiei unui stat membru al
UE (sursa: Eurostat – date demografice)
-
Vîrsta medie la care tinerii părăsesc casa (gospodăria) părintească –
vârsta medie la care tinerii părăsesc casa părintească (sursa: Eurostat – date
demografice, EU LFS)
Educaţie şi training
-
Persoane care părăsesc timpuriu (sistemul de ) educaţie şi training –
ponderea populaţiei în vârstă de 18-24 ani care au absolvit cel mult
învăţământul secundar inferior şi care nu mai sunt în (sistemul de) educaţie
sau training (sursa: Eurostat, EU LFS)
-
Persoane cu rezultate slabe – ponderea persoanelor de 15 ani care obţin
scorul 1 sau mai mic (pe o scală de la 1 la 5) la testele PISA - la citire,
matematică, ştiinţe – ţinta UE: sub 15% până în 2020 (sursa: OECD – PISA)
-
Participarea în învăţământul terţiar – ponderea populaţiei de 30-34 ani
care a absolvit învăţământul terţiar – ţinta UE: cel puţin 40% până în 2020
(sursa: Eurostat, EU LFS)
-
Tineri (20-24 ani) care au absolvit cel puţin învăţământul secundar
superior – ponderea populaţiei în vârstă de 20-24 ani care a absolvit cel puţin
învăţământul secundar superior (nivel ISCED 3c lung) (sursa: Eurostat, EU LFS)
Ocupare şi antreprenoriat
-
Şomajul în rândul tinerilor:
o Rata
şomajului în rândul tinerilor – ponderea şomerilor în vârstă de 15-24 ani în
populaţia activă (ocupaţi şi şomeri) (sursa: Eurostat, EU LFS)
o Rata
şomajului de lungă durată în rândul tinerilor – ponderea şomerilor în vârstă de
15-24 ani în total şomeri din această categorie de vârstă, care nu au un loc de
muncă de 12 luni sau mai mult (sursa: Eurostat, EU LFS)
- Ponderea şomerilor în rândul tineretului –
ponderea şomerilor tineri în total populaţie tânără (ocupată, şomeri şi
inactivi) în vârstă de 15-24 ani (sursa:
Eurostat, EU LFS)
-
Tineri auto-ocupaţi – ponderea
auto-ocupaţilor în total populaţie ocupată în vârstă de 20-24 şi 25-29 ani (sursa: Eurostat, EU LFS)
-
Tineri care ar dori să-şi
întemeieze propria afacere – ponderea tinerilor în vârstă de 15-30 ani care
răspund DA la întrebarea „Ai dori să-ţi întemeiezi propria ta afacere în
viitor?” (sursa: Flash Eurobarometer)
-
Tineri angajaţi cu contract
temporar – ponderea tinerilor angajaţi (20-29 ani) care au un contract de muncă
pe durată determinată (sursa: Eurostat,
EU LFS)
Sănătate şi bunăstare
-
Fumători cu regularitate – ponderea fumătorilor zilnici de ţigarete în
populaţia tânără de 15-24 ani (sursa:
Eurostat, EHIS – European Health Interview Surveys)
- Obezitate – tineri de 18-24 ani cu un
indice al masei corporale de 30 sau peste
(sursa: Eurostat, EHIS)
-
Consumul de alcool în ultimele 30 zile – ponderea celor din grupul ţintă
(elevi care împlinesc vârsta de 16 ani în anul sondajului) care răspund
afirmativ la întrebarea dacă au băut vreo băutură alcoolică în ultimele 30
zile (sursa: date sondaj ESPAD)
-
Decese în rândul tinerilor a căror cauză a fost sinuciderea – numărul de
decese având drept cauză sinuciderea la 100.000 locuitori în vârstă de 15-24
ani
-
Suferinţă psihică – tineri (15-24 ani) care au avut suferinţe psihice în
decursul ultimelor 4 săptămâni (sursa: Eurostat, EHIS, ECHIM #30(a))
-
Răniri: trafic rutier – cazuri auto-raportate – ponderea indivizilor în
vârstă de 15-24 ani raportând că au avut un accident de trafic rutier, care a
avut drept consecinţă răni pentru care s-a solicitat tratament medical, în
decursul ultimelor 12 luni (sursa: Eurostat, EHIS, ECHIM #30(a))
Incluziune socială
-
Rata riscului de sărăcie sau excluziune:
o La
copii – ponderea copiilor (sub 18 ani) care se confruntă cu riscul sărăciei
şi/sau cu privaţiuni materiale severe şi/sau care trăiesc într-o gospodărie cu
intensitatea muncii foarte scăzută
(sursa: Eurostat, SILC)
o La
tineri - ponderea tinerilor (18-24 ani) care se confruntă cu riscul sărăciei
şi/sau cu privţiuni materiale severe şi/sau care trăiesc într-o gospodărie cu
intensitatea muncii foarte scăzută
(sursa: Eurostat, SILC)
o
Decalajul dintre copii (sub 18 ani) şi total populaţie – decalajul
dintre copii şi total populaţie (în puncte procentuale) în ce priveşte
confruntarea cu riscul sărăciei şi/sau cu privţiuni materiale severe şi/sau
care trăiesc într-o gospodărie cu intensitatea muncii foarte scăzută (sursa: Eurostat, SILC)
o
Decalajul dintre tineri (18-24 ani) şi total populaţie – decalajul
dintre tineri şi total populaţie (în puncte procentuale) în ce priveşte
confruntarea cu riscul sărăciei şi/sau cu privţiuni materiale severe şi/sau
care trăiesc într-o gospodărie cu intensitatea muncii foarte scăzută (sursa: Eurostat, SILC)
-
Rata riscului de sărăcie:
o
Pentru copii (sub 18 ani) – ponderea copiilor (sub 18 ani) care trăiesc
în familii cu un venit disponibil echivalat sub 60% din mediana venitului
disponibil echivalat la nivel naţional (după transferurile sociale) (sursa:
Eurostat, SILC)
o
Decalajul dintre copii (sub 18 ani) şi total populaţie – decalajul
dintre copii şi total populaţie (în puncte procentuale) în ce priveşte trăirea
în familii cu un venit disponibil echivalat sub 60% din mediana venitului
disponibil echivalat la nivel naţional (după transferurile sociale) (sursa: Eurostat, SILC)
-
Rata deprivării materiale severe:
o
Pentru copii (sub 18 ani) – ponderea copiilor care nu îşi pot permite
cel puţin patru din următorii nouă itemi: 1) să-şi plătească chiria, ipoteca
sau facturile de utilităţi; 2) să-şi asigure încălzirea corespunzătoare a
locuinţei; 3) să facă faţă unor cheltuieli neaşteptate; 4) să mănânce carne sau
proteine cu regularitate; 5) să plece în concediu; sau nu-şi permit să cumpere:
6) un televizor; 7) un frigider; 8) o maşină; 9) un telefon (sursa: Eurostat, SILC)
o
Pentru tineri (18-24 ani) – ponderea tinerilor care nu îşi pot permite
cel puţin patru din următorii nouă itemi: 1) să-şi plătească chiria, ipoteca
sau facturile de utilităţi; 2) s-şi asigure încălzirea corespunzătoare a
locuinţei; 3) să facă faţă unor cheltuieli neaşteptate; 4) să mănânce carne sau
proteine cu regularitate; 5) să plece în concediu; sau nu-şi permit să cumpere:
6) un televizor; 7) un frigider; 8) o maşină; 9) un telefon (sursa: Eurostat, SILC)
o
Decalajul dintre copii (sub 18 ani) şi total populaţie în privinţa ratei
deprivării materiale severe (sursa: Eurostat, SILC)
o
Decalajul dintre tineri (18-24 ani) şi total populaţie în privinţa ratei
deprivării materiale severe (sursa: Eurostat, SILC)
-
Locuirea în gospodării cu intensitate foarte joasă a muncii:
o
Pentru copii (sub 18 ani) – ponderea copiilor care locuiesc în
gospodării în care adulţii au lucrat în ultimul an mai puţin de 20% din
potenţialul lor de a munci (sursa:
Eurostat, SILC)
o
Pentru tineri (18-24 ani) – ponderea tinerilor care locuiesc în
gospodării în care adulţii au lucrat în ultimul an mai puţin de 20% din
potenţialul lor de a munci (sursa:
Eurostat, SILC)
o
Decalajul dintre copii (sub 18 ani) şi total populaţie (0-59 ani) în
privinţa locuirii în gospodării în care adulţii au lucrat în ultimul an mai
puţin de 20% din potenţialul lor de a munci (sursa: Eurostat, SILC)
o
Decalajul dintre tineri (18-24 ani) şi total populaţie (0-59 ani) în
privinţa locuirii în gospodării în care adulţii au lucrat în ultimul an mai
puţin de 20% din potenţialul lor de a munci (sursa: Eurostat, SILC)
-
Nevoia nesatisfăcută auto-raportată de îngrijire medicală:
o
Pentru tineri (18-24 ani) – nevoia nesatisfăcută auto-raportată de
îngrijire medicală, din următoarele 3 motive: bariere financiare + distanţe
prea mari + timpi de aşteptaare
o Decalajul
dintre tineri (18-24 ani) şi total populaţie privind nevoia nesatisfăcută
auto-raportată de îngrijire medicală (sursa: Eurostat, SILC)
-
Tineri care nu sunt nici ocupaţi, nici în educaţie sau training (NEET) –
tineri din grupa de vârstă 15-24 ani care nu sunt nici ocupaţi, nici în vreo
formă de educaţie sau training (sursa: Eurostat, LFS)
Cultură şi creativitate
-
Desfăşurarea/participarea la activităţi artistice de amatori – ponderea
tinerilor (15-30 ani) care declară că au participat cel puţin o dată în
ultimele 12 luni la oricare dintre următoarele activităţi artistice de amatori:
cântatul la un instrument muzical; cântatul vocal; actorie; dans; scris poezii;
fotografiere; filmare (sursa: DG EAC Flash Eurobarometer on Youth)
-
Participare la activităţi culturale - ponderea tinerilor (15-30 ani)
care declară că au participat în ultimele 12 luni la oricare dintre următoarele
activităţi culturale: vizite la monumente istorice (palate, castele, biserici,
grădini etc.), vizite la muzee sau galerii de artă, mers la cinema,
concert, teatru, spectacol de dans,
balet sau operă (sursa: DG EAC Flash Eurobarometer on Youth)
-
Participarea în cluburi sportive, cluburi de loisir cluburi/asociaţii de
tineret sau organizaţii culturale
(sursa: DG EAC Flash Eurobarometer on Youth)
-
Învăţarea a cel puţin două limbi străine – ponderea tierilor din
învăţământul secundar superior (nivel ISCED 3 programe generale, cu excepţia
învăţământului vocaţional sau pre-vocaţional) care învaţă două sau mai multe
limbi străine (sursa: date culese de
Eurostat privind învăţarea limbilor străine în şcoli)
Participarea tinerilor
-
Participarea tinerilor în organizaţii politice sau în organizaţii
neguvernamentale orientate spre comunitate sau mediu – participarea
auto-raportată de tinerii în vârstă de 15-30 ani în activităţi ale unei
organizaţii politice sau ale unui partid politic, sau ale unei organizaţii
locale ce urmăreşte îmbunătăţirea situaţiei comunităţii sau a mediului local în
ultimele 12 luni (sursa: DG EAC Flash
Eurobarometer on Youth)
-
Participarea tinerilor la alegeri locale, regionale, naţionale sau
euro-parlamentare – ponderea tinerilor în vârstă de 18-30 ani care declară că
au participat la la alegeri locale, regionale, naţionale sau euro-parlamentare
în ultimii trei ani (sursa: DG EAC Flash
Eurobarometer on Youth)
-
Tineri de 18-30 ani care au fost aleşi în Parlamentul European – numărul
membrilor tineri ai Parlamentului European aleşi la ultimele alegeri
euro-parlamentare (2009) (sursa: Parlamentul European)
-
Tineri care folosesc Internetul pentru a interacţiona cu autorităţile
publice – ponderea tinerilor în vârstă de 16-24 ani care au utilizat Internetul
în ultimele 12 luni pentru a interacţiona cu autorităţile publice (de exemplu,
au folosit Internetul pentru una sau mai multe dintre următoarele activităţi:
obţinerea de informaţii de pe website-urile autorităţilor publice, descărcarea
de formulare oficiale, transmiterea de formulare oficiale completate) (sursa:
Eurostat – sondaj privind folosirea TIC în gospodării sau de către indivizi)
-
Tineri care folosesc Internetul pentru a accesa sau a posta opinii pe
website-uri (e.g. bloguri, reţele de socializare etc.), pentru a discuta
chestiuni civice şi politice (în ultimele 3 luni) – ponderea tinerilor în
vârstă de 16-24 ani care declară că au utilizat Internetul pentru a accesa sau
a posta opinii pe website-uri (e.g. bloguri, reţele de socializare etc.),
pentru a discuta chestiuni civice şi politice (în ultimele 12 luni)(sursa:
Eurostat – sondaj privind folosirea TIC în gospodării sau de către indivizi)
Activităţi volunatre
-
Implicarea tinerilor în activităţi voluntare – implicarea auto-raportată
în activităţi de volunatriat organizate, în ultimele 12 luni (15-30 ani)
(sursa: DG EAC Flash Eurobarometer on Youth)
-
Ponderea tinerilor care au avut o contribuţie voluntară în propria
comunitate – ponderea tinerilor de 15-30 ani care declară că au luat parte la
orice activitate voluntară menită a schimba ceva în propria lor comunitate în
ultimele 12 luni (sursa: DG EAC Flash
Eurobarometer on Youth)
-
Ponderea tinerilor care au fost în străinătate în scop de voluntariat -
ponderea tinerilor de 15-30 ani care declară că au fost în străinătate în scop
de voluntariat (sursa: DG EAC Flash
Eurobarometer on Youth)
-
Recunoaşterea formală a participării la activităţi de voluntariat –
ponderea tinerilor de 15-30 ani care declară că au luat parte la acţiuni de
voluntariat şi au primit un certificat, o diplomă sau alt fel de recunoaştere
formală pentru participarea lor (sursa:
DG EAC Flash Eurobarometer on Youth)
Tineretul şi lumea
-
Participarea tinerilor în organizaţii neguvernamentale active în domenii
precum schimbarea climatică globală/încălzirea globală, ajutor pentru dezvolate
sau drepturile omului – participarea auto-raportată de tinerii în vârstă de
15-30 ani în activităţi ale unei organizaţii neguvernamentale active în domenii
precum schimbarea climatică globală/încălzirea globală, ajutor pentru dezvolate
sau drepturile omului, în ultimele 12 luni (sursa: DG EAC Flash Eurobarometer
on Youth)
-
Implcarea tinerilor în activităţi sau proiecte, în ultimul an, care au
implicat tineri din alte continente – participarea auto-raportată de tinerii în
vârstă de 15-30 ani în activităţi sau proiecte, în ultimul an, care au implicat
tineri din alte continente (sursa: DG
EAC Flash Eurobarometer on Youth)
Strategia Națională în Domeniul Tineretului 2014 - 2020 a fost realizată în
urma consultărilor cu:
- UNICEF
- Ministerul Muncii,
Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
- Ministerul
Educației Naționale
- Ministerul
Fondurilor Europene
- Ministerul
Culturii
- Ministerul
Agriculturii
- Ministerul
Sănătății
- Ministerul
Apărării Naționale
- Ministerul
Economiei
- Ministerul
Transporturilor
- Ministerul Afacerilor Externe
- Ministerul
Mediului și Schimbărilor Climatice
- Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
- Consiliul Național pentru Probleme de Tineret
15.
Federaţia VOLUM
16.
Uniunea Armenilor din România
17.
Organizaţia Naţională Cercetaşii României
18.
Alianţa Naţională Cercetaşii României
19.
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România
20.
Consiliul Naţional al Elevilor
21.
Consiliul Tineretului din România
22. MIERT
23.
Uniunea Studenţilor din România
24.
Asociaţia Student Sport
25.
Asociaţia Studenţilor UNEFS
26.
Asociaţia Tineretul ONU din România
27.
Uniunea Studenţilor din Universităţile Private
28.
Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România
29.
Organizaţia de Tineret – Blocul Naţional Sindical
30. Liga
Studenţilor Români din Străinătate
.
Cf. European Commission,
Recommendation for a COUNCIL RECOMMENDATION on Romania’s 2013 national reform
programme and delivering a Council opinion on Romania’s convergence programme
for 2012-2016 {SWD(2013) 373 final}, p. 4
