Translate

duminică, 21 iulie 2013

De ce "Strategia Europeană pentru Fizica Particulelor" ?


De ce "o strategie europeană pentru fizica particulelor"? [1]
Datorită beneficiilor imense, datorită sumelor de bani "cu 12 zero-uri" sau mai mari.

Citiţi în broşura "Accelerating science and innovation. Societal benefits of European research in particle physics" [2]:
- se cheltuie anual pentru cercetare FUNDAMENTALĂ "€1 billion" (1 miliard euro, vezi Nota 1) la CERN şi la alte 200 de acceleratoare din toată lumea

Câteva beneficii au fost estimate:
- "În toată lumea aproximativ 20 000 acceleratoare produc, sterilizează sau investighează bunuri în valoare de 400 miliarde euro, anual" "Worldwide around 20,000 accelerators now produce, sterilise or examine €400 billion worth of goods each year."
- alte 10 000 acceleratoare sunt utilizate în domeniul medical "And that doesn’t include the 10,000 accelerators made for medical use in the world’s hospitals."
- 1500 miliarde euro schimburi comerciale ANUALE, DATORITĂ W.W.W., www-ul inventat pentru colaborarea fizicienilor - "The World Wide Web, invented more than two decades ago to share information within the collaborations working at CERN’s LEP accelerator, is calculated to have stimulated €1.5 trillion in annual commercial traffic"

Acceleratoarele de particule aduc beneficii "directe".
"These instruments model proteins for the pharmaceutical industry and explore atomic structures in the design of new materials. They make isotopes for medical scans, irradiate deep tumours, implant ions for high-speed transistors and cure carbon composites to a level of hardness that makes them a substitute for steel. They probe precious works of art, explore archaeological discoveries, clean noxious exhausts, treat nuclear waste, and sterilise food." [2]

În opinia mea cele mai mari avantaje sunt cele "indirecte".
Nici nu ştiu dacă pot fi estimate beneficiile "indirecte", "colaterale", aduse de invenţiile şi inovaţiile necesare pentru cercetarea "fundamentală" în fizica particulelor, invenţii şi inovaţii generate la frontiera cunoaşterii (pentru că acolo apar sistematic problemele care generează soluţii), în electronică şi electrotehnică, hardware şi software, tehnica vidului, criogenie şi magneţi, mecanică şi optică, organizarea activităţii a zeci de mii de cercetători din sute de centre .... ... .... ... ... ...

Broşura [2] conţine doar informaţii verificate şi vorbeşte extrem de prudent despre viitor, aşa cum se obişnuieşte în cercetare - mai mult decât în orice alt domeniu.
În aceste condiţii puteţi afla totuşi cum se deschid posibilităţi incredibile în diagnostic, imagistică medicală, tratamente (inclusiv distrugerea cancerului cu noi fascicule de particule), "neurocipuri" care să ajute ganglioni (cipuri create mai întâi pentru fizică), panouri solare termice cu eficienţă 50% (de 10 ori mai mult decât panourile existente pe piaţă), cabluri supraconductoare, distrugerea poluanţilor chimici, urmărirea rezervelor de apă, a gheţii, a compoziţiei aerului atmosferic...

Puteţi afla despre GRID şi ce urmează în internet după www...  

De ce scriu io despre asta (la 1 noaptea) în timpul liber şi nu funcţionarii de prin ministere în timpul programului???

Pentru că eu citesc altfel, la http://cerncourier.com/cws/article/cern/54020 [4]
"Last but not least, the community should continue to invest substantial effort in communication, education and outreach activities to engage global publics with science."
"Ultimul dar nu cel din urmă aspect este efortul substanţial pe care comunitatea (oamenilor de ştiinţă din domeniu şi a altor părţi interesate) trebuie să-l investească în comunicare, educaţie şi "outreach" pentru conectarea publicului cu ştiinţa (efortul de a ajunge la cei din afara domeniului)"

...efortul SUBSTANŢIAL...

Va urma.

Nota 1 Am tradus "billion" prin "miliard" (10 la puterea 9, sau 1000 milioane) şi "trillion" prin "1000 miliarde", luând în considerare
- "common sense",
-  http://www.bipm.org/en/si/si_brochure/chapter3/prefixes.html 
şi neluând în considerare nota de subsol din Merriam-Webster on-line dictionary [3] "The American system of numeration for denominations above one million was modeled on the French system but more recently the French system has been changed to correspond to the German and British systems."   

Bibliografie
[1]  CERN Council, 30 mai 2013 "The European Strategy for Particle Physics" Update 2013, disponibilă la  http://council.web.cern.ch/council/en/EuropeanStrategy/ESParticlePhysics.html
[2] "Accelerating science and innovation. Societal benefits of European research in particle physics" disponibilă la  http://council.web.cern.ch/council/en/EuropeanStrategy/ESParticlePhysics.html
[3]  http://www.merriam-webster.com/table/dict/number.htm la http://www.merriam-webster.com/dictionary/trillion Merriam-Webster on-line dictionary
[4] CERN Courier, Jul 19 2013, "Council updates European Strategy for Particle Physics"  http://cerncourier.com/cws/article/cern/54020

joi, 4 iulie 2013

Achiziţii publice - dacă joci tenis de masă cu bâta de oină atunci o să pierzi sistematic


Urmăresc reacţiile opoziţiei şi ale „presei de opoziţie”, oricât mi-ar fi de greu, măcar la 2-3 zile.
Nu prea avem opoziţie – dar acesta e un alt subiect.

Adepţii dirijismului deplâng simplificarea mecanismelor de achiziţie publică.
Nu au dreptate – legea achiziţiilor publice nu trebuia şi nu trebuie folosită pentru controlul aprovizionării la Tarom sau la Poşta Română. Mecanismul generat de Directiva UE 18 din 2004 este prea greoi pentru o întreprindere comercială. Atât UE cât şi ţările europene (celelalte) consideră evident acest lucru (vezi definiţia „autorităţii contractante” de mai jos).

O fi fost oportună extinderea domeniului de aplicare al OUG 34 asupra întreprinderilor comerciale de stat, la vremea aceea, când a fost emisă OUG 34? Nu mă mai interesează.

Ideea e simplă (sic!): dacă joci tenis de masă cu o bâtă de oină o să pierzi!


“Miza modificarilor legislative facute de Parlament au fost companiile cu capital de stat si regiile autonome, adica exact locurile in care se deruleaza cele mai mari contracte de servicii, bunuri sau lucrari. Cele doua tipuri de entitati nu mai sunt obligate sa deruleze proceduri de achizitii publice, putind incheia contracte fara a fi obligate sa organizeze licitatii conform OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica.

Ordonanta de Urgenta 34 a fost in ultimii ani singura piedica in calea fraudarii achizitiilor publice. Ea a fost adoptata la presiunile Comisiei Europene, care isi dorea transparenta in licitatii. Ea a fost mai mereu tinta politicienilor si a clientelei politice...”

Bla bla bla

Dragi ziarişti, rămâneţi drăguţi orice aţi zice.
Ne rugăm doar, zi de zi, să nu mai fiţi superficiali şi nici EXCESIV de părtinitori.
Analizaţi (voi aveţi timp – eu nu am) şi spuneţi-ne care sunt mecanismele de succes din occident pentru controlul achiziţiilor făcute de companiile controlate de stat. O lege a achiziţiilor publice este greoaie şi uneori chiar nepotrivită în cazul entităţilor comerciale de pe o piaţă concurenţială.

Oricum, dragi ziarişti – pentru mine rămâneţi simpatici chiar dacă (tocmai pentru că ???) spuneţi, implicit, că toate ţările europene favorizează corupţia, mai puţin România băsescizată a anilor trecuţi.

OUG 34/2006 este scrisă (prost) pentru implementarea Directivei 2004/18/EC “asupra coordonării procedurilor pentru acordarea contractelor de lucrări publice, contractelor de aprovizionare publică şi contractelor de servicii publice”

DIRECTIVE 2004/18/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL
of 31 March 2004
on the coordination of procedures for the award of public works contracts, public supply
contracts and public service contracts

Unde găsim, la Anexa III (ca să vedem cum fac alţii mai experimentaţi ca noi) “Lista entităţilor şi categoriilor de entităţi de drept public aşa cum sunt ele referite (luate în considerare) în al doilea subparagraf al Articoului 1 (9).
Am ales o secţiune care este uşor de tradus.
..........
ANNEX III
LIST OF BODIES AND CATEGORIES OF BODIES GOVERNED BY PUBLIC LAW AS REFERRED TO IN THE SECOND SUBPARAGRAPH OF ARTICLE 1(9)
[Official Journal of the European Union (EN), 30.4.2004, L 134/180, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2004:134:0114:0240:EN:PDF ]
..........

XI — AUSTRIA
All bodies under the budgetary control of the „Rechnungshof“ (Court of Auditors) except those of an industrial or commercial nature.
“Austria
Toate entităţile aflate sub controlul bugetar al „Rechnungshof“ (Curtea de Auditori) cu excepţia celor de natură industrială sau comercială”.

XII — PORTUGAL
Categories
— Institutos públicos sem carácter comercial ou industrial (public institutions without commercial or industrial character),
— Serviços públicos personalizados (public services having legal personality)
— Fundações públicas (public foundations),
— Estabelecimentos públicos de ensino, investigação científica e saúde (public institutions for education, scientific research and health),
“Portugalia
Categorii
       Instituţii publice fără caracter industrial sau comercial
       Servicii publice cu personalitate juridică
       ....
(Notă – deci la portughezi ar intra şi RATB? Cred că ar trebui desfiinţată categoria de “Regie autonomă” – ori e “SA” ori e serviciu în Primărie - dar acesta e alt subiect...)”

XIII — FINLAND
Public or publicly controlled bodies and undertakings except those of an industrial or commercial nature.
“Finlanda
Entităţi şi întreprinderi publice sau controlate public cu excepţia celor de natură industrială sau comercială”

XIV — SWEDEN
All non-commercial bodies whose public contracts are subject to supervision by the National Board for Public Procurement.
“Suedia
Toate entităţile ne-comerciale ale căror contracte publice sunt supuse controlului Comisiei Naţionale pentru Achiziţii Publice”
.........

Article 1
Definitions
...
9. ‘Contracting authorities’ means the State, regional or local authorities, bodies governed by public law, associations formed by one or several of such authorities or one or several of such bodies governed by public law.
A ‘body governed by public law’ means any body:
(a) established for the specific purpose of meeting needs in the general interest, not having an industrial or commercial character;
(b) having legal personality; and
(c) financed, for the most part, by the State, regional or local authorities, or other bodies governed by public law; or subject to management supervision by those bodies; or having an administrative, managerial or supervisory board, more than half of whose members are appointed by the State, regional or local authorities, or by other bodies governed by public law.

Nonexhaustive lists of bodies and categories of bodies governed by public law which fulfil the criteria referred to in (a), (b) and (c) of the second subparagraph are set out in Annex III. Member States shall periodically notify the Commission of any changes to their lists of bodies and categories of bodies.

...............

Articolul 1
Definiţii
...
9. “Autorităţi contractante” înseamnă Statul, autorităţile locale sau regionale, entităţi guvernate public de drept, asociaţii .....
O “entitate guvernată public de drept” înseamnă orice entitate care:
(a)    Este constituită pentru scopul satisfacerii unor nevoi în interes general, fără să aibă caracter industrial sau comercial;
(b)   ......”

Suficient?

.

marți, 2 iulie 2013

Alte propuneri pentru Legea revizuirii Constituţiei

Cele mai importante propuneri sunt conţinute în obiecţiile formulate la http://alincateia.blogspot.ro/2013/07/de-ce-as-vota-azi-impotriva-revizuirii.html

Alte propuneri de îmbunătăţire a Legii privind revizuirea Constituţiei României aşa cum este prezentată pe pagina de internet a Senatului României în data de 02 iulie 2013, la adresa http://www.senat.ro/Start.aspx  respectiv http://www.senat.ro/UploadFisiere/bb175b74-8e6b-4603-8589-d27a014a2dc0/prop.de_revizuire_a_Constitutiei_-_final_-_25_iunie_2013.pdf  

1.      Experienţa ultimilor ani arată că este necesară enunţarea unui principiu privind interzicerea implicării membrilor serviciilor secrete în politică, în activităţi editoriale şi de formare a opiniei publice.

2.      La Propunerea 8 – modificarea Art. 7: “...cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt sau în care aceştia se află, precum şi a dreptului internaţional.”
Dacă tot modificăm Constituţia ar trebui să nu ne mai auto-limităm în mod stupid posibilitatea de a acţiona pentru apărarea drepturilor românilor din unele ţări mai mult sau mai puţin democratice.
Este suficient “...cu respectarea normelor, tratatelor şi dreptului internaţional”.

3.      Este necesară modificarea alin.(2)-(4) prin contopirea lor într-un nou aliniat (2): “ziua naţională, imnul naţional, stema ţării şi sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice”.
Eu unul consider că m-am deşteptat. Aş prefera un alt imn, cu un efect mai performant asupra concetăţenilor adormiţi, nesimţiţi sau prostiţi.

4.      La Art.29 din Constituţie ultimele trei cuvinte ale alin.(1) nu au noimă şi ar trebui eliminate: „Nimeni nu poate fi constrâns ... contrar convingerilor sale”? De ce? Este în regulă să fie constrâns... conform convingerilor sale?

5.      La Propunerea 60 de modif. alin.(3) Art.64 – nu se ţine cont de parlamentarii independenţi (care au candidat şi câştigat ca independenţi).

La Propunerea 1 (eroare gramaticală) – Art. 1 alin. (11): în loc de „... şi al celorlalte culte...” trebuie scris „... şi al celorlaltor culte...”

De ce aş vota azi împotriva revizuirii Constituţiei?

Oricare dintre motivele următoare este suficient pentru ca eu să votez împotriva Legii privind revizuirea Constituţiei României aşa cum este prezentată pe pagina de internet a Senatului României în data de 02 iulie 2013, la adresa http://www.senat.ro/Start.aspx  respectiv http://www.senat.ro/UploadFisiere/bb175b74-8e6b-4603-8589-d27a014a2dc0/prop.de_revizuire_a_Constitutiei_-_final_-_25_iunie_2013.pdf  

1. Conform cu Propunerea 4, la Art. 3 alin.(3) se introduce o nouă unitate administrativ-teritorială, “regiunea”.
Noile Secţiuni 2 şi 3 create conf. Propunerilor 105 şi 106, respectiv “Administraţia publică centrală în teritoriu” şi “Administraţia publică locală”:
- permit creşterea birocraţiei
- nu conţin nici o referire la necesitatea limitării birocraţiei şi eficienţa administrării.
Introducerea "regiunilor" poate fi exploatată pentru reducerea aparatului de stat. 
Este de aşteptat însă ca acest lucru să se întâmple spontan, firesc, natural şi cu graţie?
Suntem rău-voitori dacă ne aşteptăm ca beneficiile (posibile ale) complicării administraţiei să pălească din invidie faţă de scumpirea (certă a) administrării?
La nivelul Constituţiei este necesară –minimal– enunţarea unui principiu al eficienţei administrative.

2. Propunerea 11 – adăugarea alin.(5) la Art. 12: “Minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.”
Trebuie completat astfel:
“Minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, alături de simbolurile similare ale statului român, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.”
Sau... renunţăm la exprimarea acestui drept în Constituţie – el nu este interzis de Constituţie şi poate fi dezbătut o dată cu Legea minorităţilor naţionale, spre exemplu.

3. Propunerea 23 – modificarea Art. 28 alin.(4) : “...distrugerea probelor obţinute, care se realizează de către procuror pe bază de proces-verbal, ce se depune la instanţă.”
Probele obţinute de un procuror în 48 de ore prin “...obţinerea datelor informatice...” conf. alin.(3) pot conţine date cu un volum şi o importanţă covârşitor mai mare decât ceea ce este conţinut de trimiteri poştale sau convorbiri telefonice.
Este necesară o protecţie suplimentară a cetăţeanului, spre exemplu “ ... distrugerea probelor obţinute sub controlul şi în modalitatea stabilite de instanţă”.

4. Propunerea 35 – modificarea Art.32 alin.(7) : “Statul stabilește standarde de calitate în educație pentru fiecare nivel...”.
Nu dorim automatizarea simplistă şi dirijistă a sistemului de învăţământ.
Trebuie reformulat, spre exemplu astfel:
“Statul stabileşte cerinţe şi criterii minime obligatorii pentru întinderea şi calitatea educaţiei la fiecare nivel...”

5. La Art. 40 alin.(3) “Nu pot face parte din partide politice ... membrii activi ai armatei, poliţiştii ...” trebuie completat astfel: “Nu pot face parte din partide politice ... membrii activi ai armatei, lucrători ai serviciilor secrete, poliţiştii ...”

6. Propunerea 80 – Art. 80 alin.(1) “Preşedintele României este șeful statului..”
Nu mulţumesc. Nu doresc să existe un şef al statului (fie el preşedinte sau Rege).

7. La Art.152 din Constituţie trebuie eliminat “...forma republicană de guvernământ...”.